luni, 22 ianuarie 2018

Dacă...




De-aș fi un pictor, marea aș picta,
Pustiul ei albastru, infinit,
Iar eu, pe țărm, bătrân și obosit,
Ținând un fir subțire dintr-o stea.

Compozitor de-aș fi, din doina mea
Ar coborî fiori peste păduri,
S-ar aduna și munții împrejur,
Prin văi ar curge, molcom, viața mea.

De-aș fi poet, aș scrie un catren
Despre copilăria-n bărăgan,
Cu verile fierbinți, ca de catran,
Un vis topit în zare, ca un tren...

De aș sculpta, aș face-un chip bărbos,
Cu pumnii-n tâmple, zgâriind tăcere,
Cu ochii arși de zilele stinghere,
Ca un salcâm, sucit și noduros.

Dac-aș visa... aș fi un visător,
Privind aceleași flăcări ruginii
Plutind pe zarea verilor târzii,
Cu stele verzi pe-o margine de nor.

Mă uit în jur, nimic nu s-a schimbat.
Mai e de-un deget timpul în clepsidră,
Mai pâlpâie feștila în firidă.
Mă voi întoarce-n lut. Oare-am plecat?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu