sâmbătă, 19 septembrie 2015

Singidava

Povestea corectă.

  Am asistat ieri la colocviul despre Dacia preromană, despre siturile arheologice răspândite în jurul Orăștiei. Mi-a plăcut enorm, am auzit atât de multe lucruri noi și interesante!
Centrul de interes a fost, evident, cetatea dacică de pe Dealul Cetății de lângă noi.

Date de interes:
- este singurul șantier arheologic unde se poate spune cu hotărâre că vestigiile sunt dacice, adică NUMAI dacice;
- mormântul descoperit aici are cea mai bogată gamă de exponate, este umicat în lumea dacă, neegalat (încă);
- în mormânt au fost găsite două "sica" (pumnalul scurt și curb, dacic) și o spadă (model celtic). Este o combinație nemaiîntâlnită, ceea ce lasă loc ideii că demnitarul înmormântat a avut un rang deosebit de înalt!;
- este singurul mormânt dacic în care s-a găsit o piesă din aur, ceea ce întărește ideea de mai sus, a rangului excepțional al decedatului;
- aici a fost găsită cea mai mare "fructieră" (vas ritualic, de fapt!) din lumea dacică!

  Din relatări consemnate de-a lungul timpului, totul a pornit de la o comoară descoperită accidental! Un sătean cobora dealul cu carul cu lemne, avea o roată legată (frâna tradițională) iar în brazda adâncă trasă de roată s-a întins un șir de monede de argint! Localnicii povesteau că cel puțin zece copii și-au umplut buzunarele cu banii ieșiți la suprafață! În urma săpăturilor, "comoara" respectivă este cea mai numeroasă din epoca aceea! Dar dacă nu dispăreau și cele luate de săteni???

  Și în șantierul cetății și accidental, pe maluri povârnite de pe lângă drumuri, s-a descoperit zgură! Zgură? Da, zgură! Aici a fost un centru metalurgic încă din antichitate. Probabil așa se explică de ce zona Cugir este "pură", nu se văd influențe de niciun fel! Spuneau profesorii (arheologii) că întreg arealul de pe valea Mureșului (Deva - Orăștie - Sebeș) are unele trăsături comune privind fortificațiile, așezarea cetăților, a cimitirelor, forma vaselor de lut, etc. Ei bine, Singidava (Cugir) nu are acele trăsături, influențe! E posibil ca aici să fi fost un trib puternic, foarte puternic, care nu s-a aliat cu celelalte, sub comanda lui Decebal! Este explicabil prin existența metalurgiei, așa se explică amploarea ritualului de înmormântare! Ipoteza este susținută și de așezarea strategică! Cetatea (dava) era fortificată natural, așezată foarte aproape de solul fertil al Câmpului Pâinii din Vinerea și foarte aproape de munții Șureanu! Hrană și apărare - ideal pentru un trib!

  Iar eu spun că de pe dealul Pleșa (primul care se ridică de la marginea șesului) se vede cu ochiul liber Sebeșul, Alba și Măgura Uroiului (Deva).

  Trebuie să spun cât de mult mi-a plăcut grupul de arheologi, care discutau între ei cu aprindere, în timpul conferinței și după aceea, la masă!

  Mai precizez (pentru mine) că și ei au spus că "tăblițele" sunt o mare minciună, regizată de un arheolog expert... Asta știam! Ce nu știam este că tăblițele nu sunt unicat, sunt răspândite în bazinul dunărean, zona Banat - Bulgaria de nord-vest și Serbia...

  Așadar, iubitori de istorie dacică, vă așteptăm la anul la Cugir, la festivalul cetăților dacice!

(urmează "Povestea din teren")

vineri, 18 septembrie 2015

"Ooo, Doamne, ce minunăție aveți voi aici!"

  "Toamna Cugireană", deschiderea oficială, colocviu istoric despre Dacia preromană. Amintiri, multe amintiri. Pionierii sitului arheologic "Cetate" povestesc despre începuturi, despre profesori de arheologie de talie națională care au fost invitați să vadă locurile de unde ceramica se aduna cu sacii! Doi au fost, invitați la câțiva ani distanță, și ambii au avut aceeași primă exclamație:

"Ooo, Doamne, ce minunăție aveți voi aici!"

 Au vorbit: lect. univ. Dr. Cristian Ioan Popa, Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba-Iulia, prof. Nicolae Băcilă, Colegiul Național David Prodan Cugir, arheolog Angelica Bălos, consilier DJC Hunedoara, dr. Mihai Căstăian, Muzeul Civilizației dacice și romane Deva, Secția de Etnografie și artă populară Orăștie, drd. Cătălin Borangic, Muzeul Național al Unirii Alba-Iulia.
Un regal!





Eee, dar muuult mai interesantă a fost conferința de după conferință! :)


Oficial se deschide pe întâi octombrie! Neoficial... acum! Muzeul (în devenire) Cugir!













Aici nu e un exponat, aici e o greșeală de scriere!


  Până acum doi ani, cel mai mare povestitor în viață întâlnit de mine a fost Valentin Uritescu! De azi e pe locul doi! :)

Mama ei de scriere! Chiar e nevoie de un consilier?













duminică, 16 august 2015

Amintiri din ziua de mâine

Ochii și mâinile fetei

Ochii de fată – iezere curate,
De cerbi în miez de noapte cercetate.

Mâna de fată – crin înflorit sub lună,
Când noaptea, somnoroasă, frunza sună.

Ochii de fată – mure mari, răscoapte,
De urs visate-n somn la miez de noapte.

Mâna de fată – ramura de vișin,
În primăvară pentru floare sprijin.

Ochii  de fată – cărăbuși de mai
Prin crengi scăldate-n soarele bălai.

Mâna de fată – flutur alb ca neaua
Pe-un fir de iarbă, când apune steaua.

Ochii de fată – proaspete brândușe
Sub fagi, prin foi cu raze jucăușe.

Mâna de fată – adiere lină
Prin păr, într-o livadă de sulfină.

Ochii de fată – maci liliachii,
Când se înalță-n soare ciocârlii.

Mâna de fată – spic ținut în palmă
Umplut de aur în amiaza calmă.

Ochii de fată – raza ce pătrunde
Prin rămuriș la pești de-argint prin unde.

Mâna de fată – puiul nou ieșit
Din ou, în puf de aur învelit.

Ochii de fată – veverițe-n brazi,
Când bobi de ploaie-ți pică pe obraz.

Și toate aceste mari minunății
Țes borangic și-apoi brodează ii.

Mihai Beniuc
(din volumul "Trăinicie", 1955)


joi, 2 iulie 2015

Gramofon

 Am plagiat...
 Iniţial, blogul s-a vrut a se numi "Gramofon", să susţină o emisiune muzicală în care să fie multă, multă muzică românească veche. Pentru că acest nume era deja luat, am optat pentru "De vorbă cu mine", la fel de neinspirat, o puzderie de alte pagini gravitând în jurul acestei idei.
 M-am... maturizat şi am dat întâietate superbelor plaiurilor cugirene.
 Noa... dară, pe net am văzut că ideea mea de gramofon = muzică veche şi bună, frumoasă, elegantă, era bună!
 Iar despre autorul valsului, ia citiţi aici:
http://www.activenews.ro/prima-pagina/UNESCO-a-decis-Valsul-romanului-Eugen-Doga-a-patra-capodopera-muzicala-a-secolului-XX-50785
Respect!