sâmbătă, 19 septembrie 2015

Singidava

Povestea corectă.

  Am asistat ieri la colocviul despre Dacia preromană, despre siturile arheologice răspândite în jurul Orăștiei. Mi-a plăcut enorm, am auzit atât de multe lucruri noi și interesante!
Centrul de interes a fost, evident, cetatea dacică de pe Dealul Cetății de lângă noi.

Date de interes:
- este singurul șantier arheologic unde se poate spune cu hotărâre că vestigiile sunt dacice, adică NUMAI dacice;
- mormântul descoperit aici are cea mai bogată gamă de exponate, este umicat în lumea dacă, neegalat (încă);
- în mormânt au fost găsite două "sica" (pumnalul scurt și curb, dacic) și o spadă (model celtic). Este o combinație nemaiîntâlnită, ceea ce lasă loc ideii că demnitarul înmormântat a avut un rang deosebit de înalt!;
- este singurul mormânt dacic în care s-a găsit o piesă din aur, ceea ce întărește ideea de mai sus, a rangului excepțional al decedatului;
- aici a fost găsită cea mai mare "fructieră" (vas ritualic, de fapt!) din lumea dacică!

  Din relatări consemnate de-a lungul timpului, totul a pornit de la o comoară descoperită accidental! Un sătean cobora dealul cu carul cu lemne, avea o roată legată (frâna tradițională) iar în brazda adâncă trasă de roată s-a întins un șir de monede de argint! Localnicii povesteau că cel puțin zece copii și-au umplut buzunarele cu banii ieșiți la suprafață! În urma săpăturilor, "comoara" respectivă este cea mai numeroasă din epoca aceea! Dar dacă nu dispăreau și cele luate de săteni???

  Și în șantierul cetății și accidental, pe maluri povârnite de pe lângă drumuri, s-a descoperit zgură! Zgură? Da, zgură! Aici a fost un centru metalurgic încă din antichitate. Probabil așa se explică de ce zona Cugir este "pură", nu se văd influențe de niciun fel! Spuneau profesorii (arheologii) că întreg arealul de pe valea Mureșului (Deva - Orăștie - Sebeș) are unele trăsături comune privind fortificațiile, așezarea cetăților, a cimitirelor, forma vaselor de lut, etc. Ei bine, Singidava (Cugir) nu are acele trăsături, influențe! E posibil ca aici să fi fost un trib puternic, foarte puternic, care nu s-a aliat cu celelalte, sub comanda lui Decebal! Este explicabil prin existența metalurgiei, așa se explică amploarea ritualului de înmormântare! Ipoteza este susținută și de așezarea strategică! Cetatea (dava) era fortificată natural, așezată foarte aproape de solul fertil al Câmpului Pâinii din Vinerea și foarte aproape de munții Șureanu! Hrană și apărare - ideal pentru un trib!

  Iar eu spun că de pe dealul Pleșa (primul care se ridică de la marginea șesului) se vede cu ochiul liber Sebeșul, Alba și Măgura Uroiului (Deva).

  Trebuie să spun cât de mult mi-a plăcut grupul de arheologi, care discutau între ei cu aprindere, în timpul conferinței și după aceea, la masă!

  Mai precizez (pentru mine) că și ei au spus că "tăblițele" sunt o mare minciună, regizată de un arheolog expert... Asta știam! Ce nu știam este că tăblițele nu sunt unicat, sunt răspândite în bazinul dunărean, zona Banat - Bulgaria de nord-vest și Serbia...

  Așadar, iubitori de istorie dacică, vă așteptăm la anul la Cugir, la festivalul cetăților dacice!

(urmează "Povestea din teren")

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu