Mâine ar fi fost zi de sărbătoare,
pentru că e ziua în care s-a născut cea care a fost Ileana Hogea, fiică a
satului Sudiți.
Iată ce scria domnia sa cu prilejul a 200 de ani de atestare documentară a
satului nostru:
"Ce-aș fi fost, dacă nu eram ceea ce sunt, cu Voia Bunului Dumnezeu?
Aș fi fost, negreșit, tot fiica satului, însă, rămasă pe loc, sub cerul senin al Sudițiului, ca toți ceilalți pui de țărani, care au ținut vie ființa Sudițiului prin munca și statornicia lor. Litania mea proprie, la plecare din sat, la 14 ani, când încă nu trăsesem ușa după adolescență, cu îngăduință, sună așa:
Căință, căință
Dacă-aș fi rămas copil al Sudițiului,
Mi-aș fi desfăcut geana
La cel dintâi cântat al cocoșului.
Mi-aș fi spălat obrajii
Cu stropi de rouă, uitați de Noapte peste Fire.
Mi-aș fi clătit gura cu suc de mere acre
Din mărul de lângă tâmpla casei.
Palmele mi le-aș fi frecat cu busuiocul
Purtător de sănătate – „Lemnul lui Dumnezeu” –
Rezemat de Icoană.
Bucuria de a trăi aș fi spus-o păsărilor și dobitoacelor,
Pe care le-aș fi adăpat și le-aș fi hrănit,
Într-un gest de ofrandă.
Apoi, dacă-aș fi rămas copil al Sudițiului,
Aș fi ascultat chemarea Pământului și a Aerului
Ca să deslușesc semnele zilei senine,
Și să plec departe, departe,
Să mă pierd în câmpie.
Îngerii de-ar fi plâns peste case
Aș fi rămas locului, cuminte,
Și aș fi așezat roua lacrimilor
La rădăcina fiecărui răsad
Ursit ca să crească
Și m-aș fi minunat de cât de frumos râde Firea.
De s-ar fi stârnit furtună
Și tunete s-ar fi ivit,
Aș fi amuțit, închinându-mă la toți Sfinții,
Mătănii aș fi făcut,
Numărând bătăile inimii speriate.
Vânt nebun de-ar fi fost,
Aș fi privit, temătoare,
Cu gândul la ierburile din luncă,
Aplecate, la trecerea lui, ca într-o Rugăciune.
Și, mai ales,
Dacă-aș fi rămas copil al Sudițiului,
M-aș fi lăsat pradă Soarelui,
Aș fi stat așa, cuprinsă de dogoare,
Ca într-un brâu,
Și truda mea m-ar fi înfierbântat și mai tare.
Fericită,
Aș fi simțit mii de mărgăritărele sărate
Lunecându-mi peste chipul frumos,
De n-aș fi mai știut
Care sunt de la Soare,
Care de la Pământ,
Și care de la Suflet!”
(La Sudiți, în a 15-a zi a lui Cuptor, Anul Milei Domnului 1950, când am plecat la Școala Pedagogică de Învățătoare, Călărași, să devin învățătoare)
Să mulțumim Moșilor, Strămoșilor și Părinților de sub glia Sudițiului că ne-au ales pe noi să fim urmașii lor, cei frumoși. Să-i pomenim, ca să trăiască! Amin!
„La Mulți Ani”, Sudiți – satul nostru drag, leagăn iubitor!"
Ileana P. Hogea-Dinsudiți
........
Comuna Sudiți, Ialomița, este locul de origine pentru o serie de personalități marcante din România, cunoscute în special în domenii precum pedagogia, științele agricole și filologia. Cele mai importante nume sunt:
- Apostol D. Culea (1882 - 1949)
A fost un pedagog și publicist de seamă. A avut o contribuție esențială în reorganizarea sistemului de învățământ din Basarabia pe baze naționale după unirea din 1918;
- David Davidescu (1916 - 2004)
Inginer agronom de elită și membru titular al Academiei Române. A lăsat o amprentă profundă asupra cercetării agrochimice din România;
- Ileana Hogea-Velișcu (1936 - 2022)
Profesor
universitar, scriitoare și una dintre cele mai importante specialiste în limba
și literatura chineză din țară. A absolvit Universitatea din Beijing și a
predat la Universitatea din București;
- Constantin Bucur – învățător, director de școală;
- Alexandru Andrășanu – geolog de talie mondială, profesor universitar.
Județul Ialomița a dat naștere multor personalități de prestigiu care au marcat cultura, artele, știința din România. Am “adunat” personalități din localitățile apropiate și pe cele pe care le cunosc, direct sau prin intermediul platformelor virtuale.
Albești
Radu I. Vulpe, prof.univ., arheolog, istoric.
Bucu
Laura Văceanu, profesor, traducător, eseist, poet.
Ion Marin, profesor universitar, jurnalist, prozator, editor.
Cocora
Aurel Anghel, profesor și poet, reprezentant al intelectualității locale care a contribuit la dezvoltarea culturală a comunităților din Bărăgan.
Făcăeni
Ștefan Bănulescu a fost un reputat scriitor, eseist și jurnalist. Proza sa (precum volumul „Iarna bărbaților”) surprinde magistral atmosfera mitică a Bărăganului și a zonelor dunărene. Numele său este purtat astăzi de Biblioteca Județeană Ialomița.
Fetești
Gheorghe Ionescu, pictor,
gravor și profesor universitar de seamă. A studiat cu mari maeștri precum Camil
Ressu și a expus cu succes atât în țară, cât și în străinătate (Viena, Praga).
Ion Vlad, artist plastic, sculptor, membru al Academiei Române.
George Călin (pseudonimul lui Gheorghe Călin), poet, publicist, editor,
diplomat.
Loredana Alina Stan, profesor, poet, eseist.
Ion Roată
Gheorghe Dobre, licenţiat în istorie. Membru titular al Uniunii
Scriitorilor din România.
Movila
Elena Bolânu, cadru didactic,
poet.
Lucia Moroianu, pedagog, poet.
Maria Chivăran, cadru didactic, poet, prozator.
Valeriu Stoica, artist plastic.
Ograda
Ionel Perlea, compositor, dirijor, profesor.
Săveni
Elena Ruxandra Petre, profesor, doctor în filologie.
Victor Strîmbeanu, general, publicist.
Slobozia
Ion D. Lăzărescu,
inginer, profesor universitar.
Mircea Dinescu - poet, publicist și dizident politic din perioada comunistă.
Romeo Aurelian Ilie, profesor, publicist, poet.
Mihai Ungheanu, critic și istoric
literar, editor, senator.
Vali Șerban (pseudonimul Vasilicăi Șerban), documentarist, scriitor.
Țăndărei
Paul Georgescu, critic literar, romancier și profesor universitar, o voce influentă în peisajul literar postbelic.
George Cătălin Petre, profesor, artist plastic.
Urziceni
Emil Străinu, general, doctor în științe militare, publicist, scriitor SF.
Vlădeni
Rică Răducanu, sportiv de
performanță.
Pentru că nu e născută în județul Ialomița, dar a venit pe aceste meleaguri încă din copilărie, o menționez și pe doamna Loredana Florentina Dalian, scriitor, membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
