joi, 21 noiembrie 2019

Șantier la înălțime

  Billy construiește viitorul. A atacat planul din mai multe direcții, dar asta nu este o observație, este o realitate! Viitorul nu este într-un singur loc, îl poți găsi și în Călene, și în Bucuru, chiar și aici, în vârful Pleșii! Aici vrem să fixăm, azi, doi stâlpi indicatori și un panou informativ, apoi mergem în Călene de unde coborâm până în Poiana Pochia vopsind marcaje pe copaci!
Ne pregătim de urcat cu următorul bagaj: doi stâlpi metalici, un panou metalic (tot cu doi stâlpi, e cel verde, în iarbă), furca de săpat gropi, sacul cu ciment (ceva mai puțin de jumătate), bormașina pentru fixat panourile indicatoare, șuruburile autofiletante, o găleată cu pietriș luat din poarta casei mamei lui, vreo 8 litri de apă și alte mărunțișuri, cum ar fi sticla cu cola, mănușile, telefoanele și alte bagatele care ne-au cam terminat benzina până în vârf...

Ranița pe care a cărat-o el avea 50 de kilograme pe puțin! Întrebați-l pe nea Pătru !


Și numai pentru această imagine a Cugirului și tot a meritat efortul!


O lumină intensă arăta casele ca pe un joc 3D, cuburi colorate pe masa unor proiectanți!

"Să nu pui poza cu mine la bustul gol!" zice Billy.  
    "Bineînțeles!" răspund.
Dar cum aș fi demonstrat ce frumoasă a fost ziua asta de 21 noiembrie?

Și iarăși mi-am aruncat privirea asupra cartierului Cindeni, și iarăși am admirat lumina și culorile!


  Vârful Pleșa e cea mai bună sală de clasă pentru predarea geografiei. Doar așa, la o privire, vedem Vinerea, Șibot, Sărăcsău, Băcăinți...
  Dacă aș fi făcut turul de orizont, v-aș fi arătat și Cioara, Sebeșul, Alba, Orăștie, Simeria, Deva... Nu credeți? Haideți "în clasă"!


  Secvențe de la "etajul 3" al dealului, acolo unde am plantat panoul informativ! Un cap de pod al arcului peste timp, așa cum a făcut și Apolodor la Drobeta! 

În sfârșit, în vârf! Nuuuu, nu am cărat și lespedea aceea, pur și simplu am refolosit materialele din zonă!


  Vă spuneam eu că este o zi frumoasă? Vă spuneam eu că este un loc minunat? Uite și zâna locului a venit, ascunsă între aripi de fluture, să vadă ce punem la cale!


   Culoarea de toamnă târzie mai rezistă pe vârfurile pomilor. Prima brumă va șterge paleta cărămizie, pregătind pânza pentru spectacolul anotimpului alb.


Bere pentru putere!
Am voie să fac reclamă???


Soarele stropește cu aur margini de poieni, o scenă pe care vor defila zânele pădurii după plecarea noastră...


Semne pe cer!

 La coborâre, zâna-fluture s-a schimbat în zîna-cu-pălărie și ne-a așteptat la margine de potecă.
Rămas bun!
 Norii s-au îndesit. Parcă niciodată nu am văzut Cetatea așa întunecată, neluminată!
Un torent de lumină s-a prăvălit între Valea Dăii și Valea Viilor, amestecând culorile ca pe o paletă de pictor. 
Vom reveni duminică, să mai construim o porțiune din viitorul care ne așteaptă.


luni, 4 noiembrie 2019

Satul din mine


Mulțumesc!
La vârsta de șaizeci de ani, am trăit un eveniment care mi-a umplut sufletul de bucurie! Următorii șaizeci îi voi trăi liniștit și fericit, pentru că amintirea acestui eveniment îmi va lumina existența!
M-am născut aici, în satul ialomițean Sudiți, într-o familie numeroasă: unsprezece copii, eu fiind al nouălea!
Mi-am petrecut copilăria între soarele arzător al verilor din Bărăgan și frigul teribil al Crivățului! Amintirile s-au sedimentat și au bătut la poarta sufletului acum, când sunt departe de locurile natale!
Mi-am dorit să pun această carte, Satul din mine, pe masa din curtea casei, acolo unde tata cânta, în toamna târzie a vieții lui, "Lume, lume, soro lume"...
Tata nu este eroul principal, el este prezent în unele scene și în spatele multor cuvinte; satul nu este neapărat descris, nici numit, pentru că satul din mine este mai mult decât o localitate, este o stare, este un sentiment, este un tezaur...  

Faptul că primăria și biblioteca au dorit să se implice și să promoveze lansarea ca pe un eveniment local m-a umplut de mândrie și de bucurie! Tata a fost cândva primar, biblioteca este portalul prin care eu am trecut de la micro-universul curții la descoperirea lumii, a cosmosului! Cum să nu fiu onorat? Cum să nu spun MULȚUMESC din tot sufletul?
Impresionantă preocuparea primăriei în viața culturală! Felicitări, domnule primar Șincan Vasile, domnule viceprimar Crăciun Silviu!

 
De remarcat prezența permanentă și intensa promovare a activităților primăriei făcută de soția primarului, doamna Corina Șincan. Dumneavoastră, doamna Corina, vă datorez un moment special, telefonul primit de la Doamna Ileana P. Hogea, fondatoarea bibliotecii, doctor în filologie, care m-a felicitat și a apreciat conținutul volumului! Un adevărat premiu, pentru mine! Mulțumesc! A fost o onoare să vă întâlnesc!
 
Mulțumesc doamnei bibliotecar Georgica Arion. Oarecum timidă, gestionează un loc minunat, un loc bine organizat, un loc prin care am trecut de atâtea ori... Mulțumesc, doamna bibliotecar!


Un loc aparte în inima mea îl au preoții satului: părintele Florea, părintele bătrân, retras la pensie, care cunoaște atât de bine istoria satului și a fiecărei familii! Am mers la dânsul în vizită, în preziua lansării, și i-am oferit o carte! Ce frumos a vorbit despre familia mea! Mulțumesc, Părinte! 
 Sunt recunoscător părintelui Daniel, care și-a făcut timp să vină la bibliotecă!
 Sunt mai mult decât bucuros de prezența părintelui Ion, vecinul și prietenul din copilărie, fost militar de carieră, un OM extraordinar de blând, mult mai potrivit în oastea Domnului decât în uniforma militară! Mulțumesc, Nelu!

 

 
Mulțumiri speciale familiei Cebotari! Domnul este preot în Vinerea (adică în Cugiria, țara mea de adopție!), doamna este profesor, doctor în filologie. Cuvântul scris de doamna Cebotari și citit de Angela Pinca a fost o punte peste munți, o mărturie că mi-am făcut datoria și în satul natal, și în comunitatea în care trăiesc! 


Mulțumiri speciale familiei Cruțu, Gheorghe și Georgeta, care s-au implicat inclusiv în organizarea de acasă, în coptul plăcintelor, în pregătirea tortului... Emoționant, copleșitor! O mulțumire care tinde către ceruri, către Maria, sora mea plecată, cu care familia Cruțu a avut o prietenie îndelungată!


M-a bucurat prezența cadrelor didactice, în frunte cu domnul profesor de istorie Cruțu, cu doamna Lenuța Andrășanu, cu doamna Marina Andrășanu, fost director! Arc peste timp extraordinar!


 
Ce să mai spun despre prezența prietenilor de litere? Nu sunt nici pe departe comparabil ca valoare literară, cu atât mai mult apreciez sprijinul acordat prin prezență și cuvânt!
Claudia Minela, aprigă luptătoare pentru corectitudinea scrierii, iubitoare de poezie, iubitoare de proză, realizatoare de emisiuni la Radio Vocativ, întemeietoare de cenacluri, managerul editurii care îi poartă numele! Ne "ciondănim" de multă vreme pe teme literare, căutând frumosul,  ne respectăm ca oameni! O prietenie care a trecut proba timpului și care nu a fost clamată, ci verificată! Mă înclin, Claudia! M-ai cunoscut în mediul virtual, prin scrieri, m-ai cunoscut în Cugiria mea, acum ai cunoscut și ogorul în care am rădăcinile! 


 
Carmen Popescu, profesor, poet, un om cu o încărcătură emoțională deosebită! Mulțumesc, onorat!





Gongu Viorel, poet, prozator, fost militar, originar din Țăndărei! O surpriză și o bucurie deosebită!




Angela Pinca a adus imaginea și frumusețea portului popular ardelean, specific vinerean! O prezență deosebită, o pată de culoare! Multe persoane au privit-o cu încântare! Mulțumesc! Admirație și respect!
 



Mulțumiri familiei, marii familii, frați, surori, pentru prezență și pentru implicare! Evenimantul a ieșit din sfera posibilităților mele și a devenit al nostru!





Mulțumiri familiei mele, copiii mei, nora, nepotul și cuscrul Ștefan, pentru că mi-au fost alături în aceste clipe speciale!






Închei cu o felie de amintiri și de carte, vizita la "nea Sile", fierarul satului, ca un reper palpabil al povestirilor!





Mulțumesc, încă o dată, tuturor!