vineri, 2 noiembrie 2018

Micești


Octombrie ireal. Brumărelul se termină cu zile de vară!
Mergem la casa părintească a domnului Vasile Drăgan. Între Tureni și Micești, oprim și văd locurile descrise în cărțile scrise de dânsul.








Străbatem satul dintr-o margine în cealaltă, pe strada principală.










Un fost coleg și prieten din copilărie, actualmente clujean. Verile și le petrece aici, în Micești.



Casa vărului Chicinaș (domnul care ne-a invitat la Cluj, la lansarea cărții domniei sale).



Casa părintească.




După câteva cuvinte schimbate cu gazda, doamna Iuliana, sora domnului Drăgan, mergem la cimitir.








Mergem la un nepot, care este într-o altă margine de sat. Regret că nu am făcut poză cu "duvlechele" primit!

Acasă. Atmosferă liniștită, tihnită. Decorul pare din copilăria mea, atmosfera nu, la noi era mereu vorbărie.


Studentul


  Mâncare "din brișcă"! Am continuat cu struguri cu pâine. Eu!






În spatele casei.












Plecăm din Tureni spre mănăstirea Petrești, "în spatele" Cheilor Turzii.












Cheile, văzute din celălalt capăt.











Ne întoarcem. Pentru mine, oprirea la Tărtăria e un fel de ritual.