Legio Dacica - Sinaia 2017

  Drumul spre Sinaia parcă anunța ce ne așteaptă: vreme urâtă! Așa arăta și prognoza, vor fi trei zile de ploi, dar undeva, în adâncul nostru, speram ca meteorologii să fi greșit, ori zeii să fie binevoitori cu noi! Dar n-a fost să fie! Când zorii au început să spele întunericul de pe geamurile microbuzului, stopii de ploaie de pe parbriz ne-au anunțat că schimburile de haine groase înghesuite prin bagaje vor fi binevenite!

Am ajuns, începem pregătirea taberei.

  Ploaia nu ne-a slăbit deloc, trei zile, cât a ținut și festivalul, dar nu ne-a oprit din activitate. A creat un pic de "deranj" vestimentar, pentru că opincile s-au udat, au urmat ciorapii, astfel că uneori am fost nevoiți să purtăm și încălțămintea "normală", pentru a evita "răceala"! Așa se explică și apariția altor elemente nepotrivite în vestimentație, pentru că frigul a fost nemilos! Am trecut cu bine de acest test, de la dacul cel mic până la cei mai hârșiți prin vremi...

  Publicul a fost atras de prezența noastră. Au fost discuții despre arme, despre haine, despre evenimente istorice. Prima fotografie arată impactul și asupra organizatorilor, "dacul" cu copilul pe umeri apărând pe unul dintre afișe!

  Condițiile de cazare au fost la înățimea evenimentului și a prestanței orașului! Străbăteam tot bulevardul pentru a merge la masă, dar beneficiile erau duble: vedeam și eram văzuți!

 

  Am "luptat" cu frigul și cu ploaia! Am învins noi, grupul, și au câștigat ei, vizitatorii, care au fost mereu în preajma noastră! O atracție aparte genera "atelierul de fierărie", unde fierarii noștri, Nae și Iamandi, au modelat metalul în condiții foarte apropiate de vremurile pe care încercăm să le reconstituim!

Uneori, frigul e binevenit! Pentru că doar așa apreciem vinul fiert!

  Frumoase (Frumoase? Da, și scenele de luptă pot fi frumoase!) au fost și antrenamentele, scenele de luptă, prezentarea echipamentului și armamentului, căpetenia noastră, Cătălin Borangic, conducându-ne cu glas ferm și, în același timp, explicând privitorilor contextul istoric, dovezile care vin în sprijinul celor prezentate, răspunzând întrebărilor.

  Nici pe departe nu las la urma prezentării Familia, tradiția vie, prezența copiilor, care trebuie să ducă mai departe această moștenire! Toată stima, bucurie imensă și încrederea că Istoria dacilor trăiește și va trăi aici, în sufletele noastre și acolo, în inimile celor ce cresc în această poveste vie!

Gata! Încă o luptă pentru Istorie, încă o filă de poveste, o poveste din cartea Legio Dacica!

Vă așteptăm la următoarea întâlnire cu voi, iubitori de neam, țară, istorie!