Pe vârful sur, de
piatră, al dealului zis Pleșa
Ședea Gorun,
bătrânul. La piept strângea cămeșa,
Privind, mâhnit,
departe, cum fumuri pătau zarea
La Sarmis, la
Căpâlna, Ampoi și Germisara.
Cu multe zile-n
urmă se înălțase pâcla
Din dava Rossostorum
și până la Genucla.
Urca urgia-n zale
pe valea lui Alutus
Cu vulturi prinși
în suliți și cu luciri de scuturi.
Coboară Gorun,
dacul, privirea-n Singidava
Și simte cum îl
arde în suflet, grea, otrava
La gândul că
dușmanul va pârjoli cetatea
De nu va vrea
Zamolxe să îi mai ție partea.
Iar vor pleca
moșnegii, muierile și pruncii
Pe cele două
râuri în sus, pe firul luncii
Și-apoi, mergând
pe plaiuri, pe drumuri de ciobani,
Vor rătăci prin
codri timp lung, poate chiar ani
De nu va voi zeul
cel mare și puternic
Să frângă-n sânge
oastea dușmanului nemernic.
Se-ntunecă
bărbosul Gorun, bătrânul dac,
La gândul care-l
roade precum un vârcolac.
Cu soața lui, cu Rada,
va sta ultima oară
Pe prispa de la
casă, tăcuți și triști, diseară.
Porni-va ea,
femeia, pe drumuri neștiute,
Iar el, bătrânul
zimbru, rămâne-va să lupte,
Căci nu e loc în
ceruri pentru acei mișei
Ce se feresc să
lupte. Huliți și derbedei,
Vor rătăci prin
lume și-n veci vor fi goniți,
Pân’ vor pieri de boală, flămânzi și rebegiți.
Dar el, Gorun la
nume, dar și gorun în piept,
Va sta în fața
morții cu spatele tot drept.
Așa a stat o
viață, așa și moșii lui
Nu și-au plecat
privirea în fața nimănui!
Frumoasă este
viața, iar moartea-i veșnicie,
Lui nu îi este
teamă și ce va fi, să fie!
“Eu mi-am băut
tot vinul și mi-am cosit otava;
E vremea celor tineri să-nalțe Singidava!”
Grăi Gorun,
bătrânul, la piept strângând cămeșa
Pe vârful sur, de
piatră, al dealului zis Pleșa.
Povestea poemului
Mergeam la Festivalul antic de la Carnuntum, Austria. Era pe la începutul verii. Drum lung, cu autocarul. Noapte, somnolență, lumină slabă. Am scris aceste versuri, emoționat de ceea ce știam că va fi și inspirat, în mare măsură, de imaginea "dacului" Scânteie Dorin, profesor din Cugir, care era cu noi.
Am citit poemul la focul din tabără, în cea de-a doua noapte... Iată că ecoul a ajuns pe podiumul de la Roma, primind Premiul al treilea la concursul de literatură "provocat" de Cenacolo di Roma, cu prilejul Centenarului!
