Sau măcar o parte din ele.
Anul trecut, în mai, mi-am propus să fotografiez toate fântânile din Sudiți. Pentru că nu am avut suficient timp, am mers pe strada mea până la troiță, de acolo am făcut o buclă pe la magazinul lui Olteanu, apoi pe strada lui până în "satul nou", cartierul din spatele SMT-ului de pe timpuri, de unde am coborât pe "la grajduri" până la MAT (Dropia), apoi pe strada paralelă cu "strada mare", în dreapta, până la "școala mică", de unde m-am întors "pe deal", adică strada Aurel Pană, acum.
Data viitoare voi continua să fotografiez fântânile din celelalte cartiere.
La fostele grajduri. Aici adăpam caii. Avea cumpănă și o găleată foarte grea...
În cartierul lui nea Stoian Bordea
În golișul dintre Gârbăcea și Olboșan
Strada paralelă cu strada mare, pe unde era abatorul, cândva.
Fântâna din cotul străzii, aproape de Lenuța. Rar am scos apă de aici, mergeam la Lenuța în vizită și doar când nu curgea pompa mă trimitea să aduc o găleată de apă. Apa era sălcie...
Ceva mai departe.
Fântâna "de la nașu' ".
Undeva, pe la mijlocul străzii. Habar nu am de ce e acoperită, nu știu dacă a fost folosită.
Fântâna din poarta casei bunicilor din partea tatălui, chipirișteanul venit din partea Buzăului, Viperești mai exact. Veneam aici rar, când era prea aglomerat la fântâna din poarta șincanilor. După moartea bunicilor, aici a locuit Drăguța, verișoară primară, căsătorită Lefter.
Aceasta e fântâna copilăriei, de aici am cărat apă toată copilăria.
Doamne, ce fântână adâncă și ce apă rece și bună! Poate cea mai bună din
sat, dar sunt convins că așa spune fiecare despre fântâna de la care a
băut apă prima dată!
Este în poartă la Șincan. Din păcate, apa nu mai
este potabilă. Nu este o tragedie, acum apa ajunge până în case,
probabil nu a mai fost sleită.
