joi, 21 noiembrie 2019

Șantier la înălțime

  Billy construiește viitorul. A atacat planul din mai multe direcții, dar asta nu este o observație, este o realitate! Viitorul nu este într-un singur loc, îl poți găsi și în Călene, și în Bucuru, chiar și aici, în vârful Pleșii! Aici vrem să fixăm, azi, doi stâlpi indicatori și un panou informativ, apoi mergem în Călene de unde coborâm până în Poiana Pochia vopsind marcaje pe copaci!
Ne pregătim de urcat cu următorul bagaj: doi stâlpi metalici, un panou metalic (tot cu doi stâlpi, e cel verde, în iarbă), furca de săpat gropi, sacul cu ciment (ceva mai puțin de jumătate), bormașina pentru fixat panourile indicatoare, șuruburile autofiletante, o găleată cu pietriș luat din poarta casei mamei lui, vreo 8 litri de apă și alte mărunțișuri, cum ar fi sticla cu cola, mănușile, telefoanele și alte bagatele care ne-au cam terminat benzina până în vârf...

Ranița pe care a cărat-o el avea 50 de kilograme pe puțin! Întrebați-l pe nea Pătru !


Și numai pentru această imagine a Cugirului și tot a meritat efortul!


O lumină intensă arăta casele ca pe un joc 3D, cuburi colorate pe masa unor proiectanți!

"Să nu pui poza cu mine la bustul gol!" zice Billy.  
    "Bineînțeles!" răspund.
Dar cum aș fi demonstrat ce frumoasă a fost ziua asta de 21 noiembrie?

Și iarăși mi-am aruncat privirea asupra cartierului Cindeni, și iarăși am admirat lumina și culorile!


  Vârful Pleșa e cea mai bună sală de clasă pentru predarea geografiei. Doar așa, la o privire, vedem Vinerea, Șibot, Sărăcsău, Băcăinți...
  Dacă aș fi făcut turul de orizont, v-aș fi arătat și Cioara, Sebeșul, Alba, Orăștie, Simeria, Deva... Nu credeți? Haideți "în clasă"!


  Secvențe de la "etajul 3" al dealului, acolo unde am plantat panoul informativ! Un cap de pod al arcului peste timp, așa cum a făcut și Apolodor la Drobeta! 

În sfârșit, în vârf! Nuuuu, nu am cărat și lespedea aceea, pur și simplu am refolosit materialele din zonă!


  Vă spuneam eu că este o zi frumoasă? Vă spuneam eu că este un loc minunat? Uite și zâna locului a venit, ascunsă între aripi de fluture, să vadă ce punem la cale!


   Culoarea de toamnă târzie mai rezistă pe vârfurile pomilor. Prima brumă va șterge paleta cărămizie, pregătind pânza pentru spectacolul anotimpului alb.


Bere pentru putere!
Am voie să fac reclamă???


Soarele stropește cu aur margini de poieni, o scenă pe care vor defila zânele pădurii după plecarea noastră...


Semne pe cer!

 La coborâre, zâna-fluture s-a schimbat în zîna-cu-pălărie și ne-a așteptat la margine de potecă.
Rămas bun!
 Norii s-au îndesit. Parcă niciodată nu am văzut Cetatea așa întunecată, neluminată!
Un torent de lumină s-a prăvălit între Valea Dăii și Valea Viilor, amestecând culorile ca pe o paletă de pictor. 
Vom reveni duminică, să mai construim o porțiune din viitorul care ne așteaptă.


Un comentariu: