sâmbătă, 15 iunie 2013

Per aspera...

O banca in care tineam cartile si caietele de scoala, scrisorile, un pat pe care cearceaful statea intins ca pielea pe toba, "sa sara banul", un dulap pe hol in care lucrurile pareau personale, desi erau identice in toate dulapurile de pe hol, o valiza cu care ma intalneam de doua ori pe trimestru...
Cam asa era universul, timp de muuulti ani; cu exceptia duminicilor, totul era rutina. Gaurile de vierme apareau in cartile luate de la biblioteca sau cand stateam intins in iarba de dincolo de terenul de sport.

Punctul de plecare... aici,
... sau aici...
sau...
De ce nu? Dar asta e o prezentare abstracta, expusa cu mijloace la dispozitie! Nu despre mine este vorba in propozitie! Sunt convins insa ca principiul este acelasi: copii care au ales (sau au fost indrumati) spre liceele militare! Mult efort, muuulta disciplina, furtuni de frustrari, un univers... paralel, in care valorile pareau a fi nasturii incheiati, ritmul pasului de defilare si caldura transpiratiei! Nu sunt ironic sau auto-ironic, pe acest schelet spartan era timp de modelat, impresionist sau brancusian, culorile poeziei sau respiratia prozei...






Unii au fost mai buni, unii... Iaca devin filozof! Sa fie varsta? Nuuuu!!! Oricum, traiesc un sentiment de bucurie si tristete! Bucuria de a vedea roadele unei cariere, tristete ca acestea nu imi apartin! Nu, nu e invidie, o spun deschis, e pura bucurie si admiratie pentru el, este si impacarea interioara, am iesit demult din drumul catre stele!
Felicitari, domnule general Dorin Chirca! Am alergat impreuna cu masca pe figura prin poligoanele Sibiului si la Cincu, am privit, atarnati pe fereastra dormitorului, strada pe care se plimbau oameni, am "mancat" garzi si plantoane, am frecat holuri si scari... Ne-am despartit intr-o luna de august, cu stele pe umeri si in suflet! Cariera mea s-a risipit prin garnizoane marginase, drumul tau a fost mereu ascendent, ajungand comandantul scolii in care ne-am format! Din punctul meu de vedere, este o realizare spirituala fantastica! Gradul de general este doar insemnul vizibil al tuturor eforturilor depuse in toti acesti ani! Am onoarea sa va salut, domnule general, si va multumesc, pentru ca simt ca si eu fac parte din piramida in al carei varf ati ajuns! Si sper sa nu fie cea mai inalta, inca!
Felicitari, Dorine! Nu am poza cu tine elev si basta! Stiu ca sunteti impreuna acolo, stiu ca e si Make cu cartoanele gazetelor de perete sub brat, ma bucur ca am reusit sa ne intalnim odata...

Aceeasi poza sub sigla "mergedes":