Foșnesc frunze

E rece,

miroase a toamnă,

foșnesc frunze galbene-n palmă,

cocorii se pierd în văzduh,

se-mprăștie spicul de stuf,

a mere-ți miroase obrazul

și iedera-mbracă pervazul

ferestrei la care privesc...

Cu degetul doar îndrăznesc

pe sticlă să scriu un cuvânt

și visele-mi zboară pe vânt

spre zări depărtate în care

se mlădie trupul de floare

și șoaptele toate se-adună

în perle stropite de lună;

sub aurul roșu din păr

e-o flacără verde de dor

și trupul - vioară de ceară

adie ca seara de de vară...

E seară, e rece, e toamnă,

foșnesc frunze galbene-n palmă...