Dacă vă zgândăre curiozitatea, veți găsi aici, pe acest blog, pe undeva prin vremea Cucutenilor, "Agenția de turism Cugir" (o glumă, evident, denumirea, dar și o uimire: cum de este atâta frumusețe în jur și turismul se chinuie să ajungă la cota "zero", venind dispre valori negative?).
E, uite acum mă dezvolt, vreau să ajung un holding! Vând cabană!
Nu io, io-s numa' agentura! :)
Gluma e glumă, dar cabana merită văzută, cred eu. E la marginea orașului.
Așa se urcă "pe varianta grea", zice proprietara.
Vedere de la poartă.
Vedere de pe verandă.
Cuptorul.
Seara nu a permis fotografii bune în interior. Cabana NU are curent electric.
Veranda. Lemnul este în condiții perfecte.
Lemne așteptând...
Acoperișul este IMPECABIL!
Apă la robinet.
Cuptorul este aproape o operă arhitecturală!
Am mai făcut o poză cu cuptorul când mi s-a spus că piatra este de la Ceru Băcăinți!
În dreapta grădinii.
Treptele din uliță. Este foarte multă piatră în curte, pe alee, la cabană, cuptor, poartă, etc.
Gardul de jos
Plimbare spre oraș.
Aceasta era altă potecă de acces, varianta bună.
Un vecin.
Apusul.
Proprietara spune așa: prețul (nenegociabil) este de 10.000 de euro.
Pentru contact, mesaj privat aici:
https://www.facebook.com/popescu.kiray
