Enciclopedia Dacica

marți, 21 august 2012

Goana


Adunăm de toate...

Adunăm de toate, aur şi mizerii,
Ne-ngropăm în ele orice căpătâi,
Guralivi ce suntem şi supuşi tăcerii,
Omule, din toate, cât o să rămâi?

Viaţa e o floare pururea plăpândă,
Lăcomiei noastre nu-i găsim măsură,
Şarpele din gânduri stă mereu la pândă,
În ograda lumii e atâta ură!

Adunăm provizii, pentru cine oare,
Cui din toate cele fi-vor trebuinţă?
Nu avem duminici, n-avem Sărbătoare,
Istovită-i Doamne biata noastră fiinţă!

Tu ne iartă nouă şi ne-adu aminte
Că nimic nu este fără de cuvânt,
Pune în altare Dragostea fierbinte,
Potoleşte goana oarbă după vânt...

Alergăm bezmetici dinspre azi spre mâine,
Nu avem nici vreme să privim 'napoi,
Unde-i Legământul dintre vin şi pâine?
Parcă e sfârşitul Timpului din noi...


Nicolae Nicoară-Horia

7 comentarii:

  1. Frumos. Putini oameni mai privesc in sus, de asta e si situatia in tara care este.

    RăspundețiȘtergere
  2. Din păcate, cam asta e situația de acum la noi... Din ce în ce mai multă ură și încrâncenare.

    RăspundețiȘtergere
  3. Pfiu, unde mi-a dispărut comentariul!?:D

    RăspundețiȘtergere
  4. Imaginea e fascinanta, imi place foarte foarte mult,Vasile,... e atat de romantica. Excelenta captura ta!
    Iar in poezie se reflecta atat de clar, viata pe care o ducem. Cu totii suntem intr-o continua alergatura spre... somnul etern... din pacate.
    Melodia, o ascult in prima auditi aici la tine. Nu am mai auzit pana acum de acest interpret si chiar imi place.
    O noapte linistita iti doresc, Vasile, cu mult drag! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Lumea e plina de ura, dar nu noi suntem lumea? Nimeni nu va recunoaste niciodata ca este sarpe, eu chiar spun ca daca m-ar musca o vipera, ea ar fi cea care ar muri!
      Fara gluma, imi regasesc gandurile in aceasta poezie.
      Probabil trebuie sa spun Buna dimineata!

      Ștergere