Enciclopedia Dacica

luni, 10 decembrie 2012

Poveşti la gura... calculatorului!


video

18 comentarii:

  1. ...absolut superb....
    Mulţumesc din tot sufletul...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ooo, ce oaspeti rari! As spune cu multa caldura "oaspeti dragi" dar ne-am "vazut" asa de rar!
      Eu multumesc!
      Sa ne citim sanatosi!

      Ștergere
  2. Eeee... mai dau cu născiorul pe la voi, prietenii de suflet ai blogului meu... dar nu vreau să vă ameţesc... sunt prea vorbă lungă !!!
    ... Oricum bine că ştiu !!! Nu mai scapi de mine !!! :) !!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ce melodie frumoasa, bunicul e din dobrogea ce mult m-am bucurat sa oa scult..elena roizan cumva?

      Ștergere
    2. Daaa, Elena Roizen! Ma bucur ca ai recunoscut-o!

      Ștergere
  3. Banuiesc ca pozele nu sunt de la Cugir ci din delta. Sunt invidios!! Ma duc numai la guvizi.

    RăspundețiȘtergere
  4. Obez ca și mine!
    Ce facem, bre!? Umplem lumea de oase? :D

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. avantaj... eu!
      doar boli de piele si de oase! :))

      Ștergere
  5. bine ca-s povesti la gura calculatorului...
    - Gata, zise unul dintre pescari, azi am venit degeaba. Nu mai este nimic de făcut, să ne strîngem sculele şi să plecăm acasă!
    - Ba mai avem ceva de făcut.
    - Ce?
    - Să ne punem de acord cu ce povestim acasă.

    corect...:) neata!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :)))
      pot sa fac o sugestie?
      as schimba
      "- Să ne punem de acord cu ce povestim acasă."
      cu
      "- Să ne punem de acord cu ce postăm pe blog."! :)))

      Fii atenta, intr-o primavara, cand inca zapada nu plecase de pe malul baltii, am stat o zi intreaga (3 ore pe balta restul... in crasma) si am prins un caras (trei insi eram, si nu eu am fost fericitul!)! Sa mergem acasa cu mana goala? Neee! Am asteptat sa vina pescarii cu barcile de pe balta si eu am cumparat un crap chinezesc (novac, mai exact) de vreo 10 kilograme! Acasa am stat cu copiii alte trei ore sa le povestesc cum am momit, cum l-am agatat, cum m-am luptat cu balaurul, cum l-am tras pe mal si m-am aruncat cu burta pe el si ne-am luptat alte ore pana a zis pestele "gata, nu mai pot, e si frig, nicio cioara nu zboara sa ma stropeasca cu apa vie, gata, piua!"
      Copiii ascultau se invinetisera, ca nu mai respirau de emotie si admiratie, nevasta injura in bucatarie, cu cutitul in mana si balaurul pe masa iar mie imi tremura inima sa nu ma intrebe careva "tata dar de ce nu are intzepatura in buza? si de ce are gaura asta in cap, de parca e lovit cu bata?"...
      uf, am retrait emotiile acelui pescuit... :)))
      buna dimineata!

      Ștergere
  6. :))
    sunt confuza!
    si eu tre sa inteleg fir a par lucrurile....nu merge chiar asa!
    asta e tot poveste la gura calculatorului sau e la gura sobei?
    sa nu vezi tu gaura din capul pestelui?? pai logic....3 ore pe balta restul in carciuma, asta explica motivul :))
    pfff....

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :)))
      cine a spus ca pescuitul e treaba usoara?
      habar nu aveti voi ce antrenamente dure se fac "din cutzite si pahare", ar muri de invidie beretele verzi! :))

      Ștergere
  7. Răspunsuri
    1. Buna dimineata!
      Din "povesti" am aflat ca esti tulceanca, asa ca ma bucura nespus vizita ta!
      Buna dimineata!
      Eu imi doresc... la pescuit, dar ma multumesc si cu ce am! :)
      Toate cele bune si tie (voua)!

      Ștergere