(piesă în mai mulți saci cu gunoi)
(orice asemănare cu realitatea este reală)
Decor
Urbe importantă, cu pretenţii. Cehi, nemţi, unguri au trecut pe aici, însămânţând adânc în ogorul eu-lui local mândria! No aşe!
Mediu social
De veacuri s-au mişcat legănat, deal-vale, sus-jos, încât chiar Dumnezeu, când a căutat model pentru chip şi asemănare, aici s-a oprit! Albul zilei e inspirat din culoarea iilor, negrul nopţii din broboade şi veste! Iè!
Personajele
Aceleași.
- Adică?
- Adică Mitică și Mitică.
- Aaaa, domnii de la Corso.
- Da, ei, adică noi.
- Mă gândeam că lași oleacă de suspans, să stea cititorul cu sufletul la gură, palpitațiuni, tensiunea 18 cu 10, mâna dreaptă pe tastatură, să dea "next page", mâna stângă pe telefon, 112 deja tastat, degetul deasupra butonului de apel, când tensiunea dramatică atinge paroxismul - degetul apasă pe buton, pac - vine salvarea, paramedicii se uită la brățara de pe mână unde scrie maaare "cititor blog Cugiria" și știu ce au de făcut...
- Îmi place introducerea asta. Parcă aș citi "Rinocerii" sau "Cântăreața cheală"...
- Ai citit platitudinile acelea?
- Le-am!
- Și?
- Îmi știi părerea! Dacă baciul Picasso își suflă nasul pe o hârtie A4, coala aia devine bon de tezaur, ascuns prin pereți. Dacă aș face eu același lucru, mâine mi-ai aduce portocale la stațiunea Cugir, secția psihiatrie...
- Ăăăă, ne depărtăm de la subiect!
- Care subiect?
- Stai așa. (dom' Mitică se întoarce spre tejghea, ridică un deget în aer, adastă câteva clipe ca o statuie a libertății decupată de pe tăblițele de la Tărtăria, își drege glasul). Dom' Lucian, se poate?
- Vineeeee! Patronul de la Corso iese din spatele tejghelei, se apropie de noi, știe că urmează o comandă colosală de aproape două beri, își păstrează pe față un zâmbet nedezamăgit și întreabă:
- Ce doresc distinșii noștri clienți?
- O bere și o apă plată!
- Îndatăăăă! Dom' Lucian dispare, miticii se adâncesc în scaune și în gânduri, așteptând să se tragă cortina.
Actul 1
(sau "Cu bâta prin Europa")
Pe scena facebook o mână de ardeleni jet-bejet defilează cu un proiect de ecologizare a zonei.
- Hai că asta-i tare, zice Mitică.
- Da, mi-a plăcut inițiativa și înaltul lor spirit civic...
- Chmmmm-chmmmm (își drege glasul, aparent nevinovat, Mitică (stați, celălalt Mitică!).
- Ce-i, mă, ți-a sunat a remember?
- Normal! Iar te-a apucat nevroza melancoidă de dinainte de...
- Măi, mă lași! Dacă te iei de mine, stai să te întreb eu: ăsta e umor sec? Ardeleni la ecologizare în Ardeal? Păi nu sunt ei, bre, moțul acestei țări? Nu la ei "lejea e leje"? La ei nu e gunoaie, bre! Și zic "nu e" răspicat, adică nu e nici măcar UN gunoi....
- Ioi! Ia uite aici!
- Tulai... Sigur nu e mâna KGB-ului, CIA-eului ori a opoziției?
- Nu! În credința ancestrală locală, pre-creștină, cică vin miticii din regat și aruncă gunoaiele pe aici uite-așa, de-ai dracului!
- Fugi, bre!
- Zău, bre!
- Noa dară... O hi f-un sâmbure de adevăr... Da' organili locale unde e?
- Cu bâta prin Europa... Când să mai aibă timp și de noi?
- Mda... Sireacul... Azi molf-molf-molf icre negre în Malta, mâine ghioghârț-ghioghârț-ghiogârț pizza napolitana taman lângă Stromboli, poimâine gâl-gâl-gâl șampanie în Champaigne, vai de bâta lui, sireacul...
- Oh, îmi dau lăcrimili dă jalea lui... Da' pozili când și uni...
- Azi, aici, în ograda lui vinereană!
- Aici vreau să fac un comentariu!
- Zi!
- Am fost mințiți!
- Ioi! La alegeri?
- Nu numai!
- Ia s-aud!
- În basme!
- Adică?
- Păi în ce poveste ai citit tu de sutienul Ilenei Cosânzeana?
- Tulai... Stai să mă mai uit odată! Da, bre, ai dreptate! Uite acum văd că și zânele poartă chiloți...
- Nu ai ceva optimist pentru finalul actului?
- Stai să caut... Ăsta e bun?
Actul 2
(sau "Cugirul e altfel")
- Decât regățenii, normal! Aici, la noi în Cujir, lejea e leje și poliția locală te arde de nu te vezi!
- Zău, bre?
- Parol!
- Ăăăăă... Deci ecologizarea nu e pentru cujereni!
- Tulai, bate-te peste gură! Gunoaie, aici? Never!
- Never?
- Never-never, ne-ver! Dixit!
- Prosit!
- Noa, după așa o desfătare aici, la Corso, merem la plimbare...
- Pi uni?
- Valea Grușerii...
- Tulai, Ardeal pur 100%, aer curat, păstrăvi, oameni de ispravă... Hai, că amu mi-s nerăbdător!
- No hai!
- Pssst... Hai să mergem. Am plătit, hai să ne furișăm pe ușă până nu se prind ăștia că suntem mitici! Ridică-ți gulerul! Hai....
Cortina
Ce-mi place salamandra!
RăspundețiȘtergereE prima dată când văd salamandre în mediul lor natural!
ȘtergereÎn urmă cu mulţi ani, am vazut o salamandră în grădina noastră. Pe atunci trăia bunica soţului meu. Ea mi-a spus ce semnificaţie i se dă salamandrei prin aceste locuri. De atunci, nu am mai văzut-o. Cred că era prin 1980.
RăspundețiȘtergereEu am fost extrem de încântat de întâlnirea cu salamandra! Am străbătut cu pasul toate împrejurimile orașului dar nu m-am întâlnit niciodata cu ea. E drept, astăzi a fost prima "plimbare" pe ploaie! Băieții din imagini spuneau că le văd mereu pe vreme ploioasă dar numai primavara și toamna.
RăspundețiȘtergereAm vazut catelusul alergand si am uitat de gunoaie si am renuntat sa comentez. :) Apoi am vazut salamandra! Superb! O singura data am vazut o salamandra asemanatoare, dar nu in mediul ei, ci intr-un restaurant din Predeal - o avea cineva in... buzunar, unde mai avea si doua soparlite. Excelenta filmarea! Excelenta vietatea! :)
RăspundețiȘtergereSa ai o seara linistita!
Bun regăsit!
ȘtergereDa, postarea se vrea mai repede un semnal de alarmă pentru cugireni, dar mi-e teamă că predic ca Moise în deșert!
Nu-i bai!
Ai dreptate, neplăcerea produsă de generația spontanee de gunoaie s-a topit la vederea zbenguielilor cățelului, la surpriza întâlnirii cu solemna salamandră (parcă nici nu-i păsa că existăm!) și la atmosfera care a animat grupul!
Seară bună și ție!
Şi atunci când am văzut eu salamandra era vreme de ploaie. Am scris în 2005 un poem cu o salamandră, dar calulatorulmeu a fost reparat de câteva ori, adresa de pe care am trimis poemul nu mai e funcţională, nu ştiu dacă pot să refac poemul. Oricum, salamandra ieşea dintre frunze ude...
RăspundețiȘtergereE o vreme prielnică reîntâlnirilor, și cu salamandra și cu poemul! Poate în alte locuri și cuvinte dar tot cu ele...
ȘtergereBuna. vreau in primul rand sa ii felicit pe acesti voluntari care ne trag un semnal de alarma in ceea ce priveste GUNOIUL. Vreau sa scot in evidenta doua lucruri care stau la baza acestor peisaje badjocorite de altii.
RăspundețiȘtergere1.Buna crestere a cetatenilor si respectul fata de natura.Din ceea ce se regaseste in poze reiese ca cei care au venit la gratar nu cred ca au venit cu saci de haine.Acel drum din poza face legatura intre Vinerea si Vaidei pe unde se trece destul de des cu caruta si masina. Multura li se pare normal sa iti arunce gunoaiele, hainele, molozul, "coterejii" si multe alte cele ce nu mai au nevoie, intr-o groapa sau la marginea paduri ca, "oricum are drum pe acolo si sa nu mearga gol". Sunt multe astfel de cazuri si ca sa ma fac mai bine inteles o sa va dau un exemplu: la intrare in padurea de la Vinerea pe drumul forestier ce duce spre Valea Ciorii, pe partea dreapta sau arunca multi saci cu haine...ceea ce ii acuma ii greu de descris.
2.Dezinteresul primariei. La ceea ce au acesti zisi "cetateni" in cap sunt doar taxe. Nu vreau sa iau apararea celor care arunca gonoiale aiurea dar vreau sa va intreb un lucru: Daca stau la casa si produc mai mult gunoi menajer sau fac o curatenie generala si nu pot sa il pun pe tot in acele pubele de plasti oferite de primarie, ce fac,unde ma duc cu gunoiul?
De ce nu exista spatii in care poti sa iti duci restul de gunoi pe care il ai, si de aceea multi recurg la astfel de gesturi. Natura ne ofera viata iar primaria ne arde ori de cate ori are ocazia.
Eu as da un sfat celor care arunca gunoiul in natura. Asa cum aruncati gunoiul in natura sa renuntam la astfel de gesturi si sa mergem cu gunoiul sa in arunca in fata primariei.
Innainte de arunca gunoiul in natura gandestete ca poate intr-o zi vei bea apa de pe gunoaiele lasate de tine.
Bună ziua, domnule Anonim.
ȘtergereSunt de acord cu unele lucruri pe care le spuneți, nu sunt întru totul de acord cu altele. Este normal, suntem oameni și este firesc să avem păreri diferite.
Spre exemplu nu cred că gunoaiele sunt cărate pe câmpuri de oamenii obișnuiți, mai ales de către cei ce locuiesc în Vaidei, Romos, Romoșelu... Nu înseamnă că toți au bunul simț înnăscut dar există un respect nativ față de pământ, față de natură, față de semeni.. Aceștia ard gunoaiele în spatele curților, nu îl cară prin păduri.
Mirarea mea este că Poiana cu Goruni face parte din patrimoniul tradițional local, promovat în Europa, dar este frumos doar "pe obraz", acolo unde vin televiziunile cu ocazia festivalului anual, dincolo de fațadă fiind o uriașă groapă de (cu) gunoi! Dacă ați fi participat la ecologizare, ați fă văzut că nu vaideenii aruncă doze de bere, sticle de șampanie, sutiene și bikini...
Argumentul meu forte este pe Valea Grușerii, unde erau saci încărcați cu sticle, sticle de toate formele și dimensiunile, saci care au fost cărați până acolo cu mașini de teren zdravene, pe care nu le prea vezi prin curțile oamenilor...
Părerea mea este că localnicii care au muncit și muncesc în țările civiliizate au venit de acolo doar cu mașinile și cu banii, nu și cu respectul față de lege! Și aici concordăm în privința Primăriei ca instituție! Indiferent cum se numește persoana și din ce partid provine, menirea ei este să deservească oamenii și problemele lor, nu să danseze la festivaluri!
Am o atitudine critică și față de dvs! De ce anonim?
Oricum, vă felicit pentru că v-ați spus părerea! Vă așteptăm la următoarea acțiune!
Cu respect,
Vasile D.
tu, cu fina ta ironie ai pus la colt indiferenta, proasta crestere si aroganta celor care considera ca altii sunt datori sa stranga dupa ei...m-as bucura sa vada si sa inteleaga...dar ma indoiesc...
RăspundețiȘtergeream admirat si eu salamandra...in realitate nu mi-a fost dat sa vad vreuna :)
buna dimineata! :)
Bună dimineața, Pandhora! Bucuros de oaspeți!
ȘtergereȘtiu că dacă tăceam - liniștit rămâneam dar e prea dureros să vezi cu câtă aroganță se bat "ardelenii" cu cărămida în piept, cum vorbesc cu dispreț despre noi, regățenii și în realitate sunt din același aluat! (Asta zic eu, ei zic că nu, ei sunt din aluat cu moț!)