Săliștea

Toată lumea îi zice pe numele vechi, Cioara!
De aici au pornit, de altfel, și eroii lui Ioan Budai-Deleanu! Noi facem drumul invers. Eu și domnul Ionică Stănilă.
Am pornit din zori!

Nu, nu e un câmp gol, e și o barză acolo, credeți-mă!

Pe sub Pleșa, care poartă o eșarfă pastelată...

Uh... Așa o fi tot drumul???

Gata, am ieșit din pădure!

Ia porumbe, porumbele,
acrișoare, frumușele,
anti-oxidanți, vezi bine,
zahăr bun și vitamine...

De veghe, mereu de veghe!

Cioara, vârful aripii de sud!

Măi, zici că ești pinguin! 

Coșmarul tinereții, culesul porumbului! Nu-i bai, am fugit cât am putut, dar tot nu vreau să-mi amintesc..

 

 No servus! Ai rătăcit emisfera!

Urzici? Bune? 

Locuri nelucrate... Nu, nu e cu supărare, asta e, tinerii sunt plecați, bătrânii nu mai pot sau nu mai sunt...

Colecția "Case din Cioara"

Am ajuns în centru. Școala.

Primăria

Și biserica, ținta principală a expediției.

Am hălăduit în toată mărginimea Cugirului, ba am fost și la Strungari, dar dacă adun tot ce am văzut , nu egalează numărul de stâlpi funerari întâlniți aici, în cimitirul vechi! Aici trebuie conservat totul, este un muzeu în aer liber!

Atât am văzut prin crăpătura ușii.

Gata, plecarea spre Tărtăria. Casele dinspre ieșire.

Tărtăria, locul primului popas în Ardeal.

 

 Gara

Șantierul arheologic

 Final de an excursionistic!