Nu mai fac periodizarea istorică a întâlnirilor, cercetătorii au aici, pe blog, întreaga poveste! Inclusiv portretul făcut post-Carnuntum! Care, ăăăă, nu prea e favorabil! Îi plăcea să scoată untul din noi, făceam mai multe adunări, alinieri și ruperi de formație decât sub comanda bravului Dorel Pietrăreanu, tarabostele din liceu și din școala militară! Iar în bătălii părea că trebuie să murim acolo, în fața romanilor, cu sabia de lemn în mână! Nu l-am boscorodit în gând, doar mă miram de ce atâta efort! Eu mă simțeam în tabăra din vacanța mare, nu într-o legiune dacică!
E, trece timpul, apare cartea! Eram între Scila și Caribda, îi știam "textele" de pe facebook, adevărate legende istorice, realiste, antrenante, îi știam poeziile, tot din virtual, mă miram "de ce scrie zdrahonul ăsta versuri, că-i ca un zimbru, numai săbii și zale?" Ce putea fi într-o carte "teză de doctorat"? Cifre, comparații, desene, disertații, controverse cu alți istorici și/sau arheologi, o carte tehnică! Nu, am zis, nu, nu vreau să pozez în admirator și să râd în barbă! Stau în banca mea!
Cum e proverbul cu planul de acasă și realitatea din teren? Un fel de arheologie, știi că sapi, nu știi ce găsești! Așa și eu, cercetător în propriile-mi concepții!
În primul rând este impresionantă tenacitatea autorului! Șef de promoție în Universitate și apoi la masterat, autor și co-autor la alte cinci volume, dintre care două sunt chiar de excepție! Civilizația geto-dacă, volumele I și II, apărute sub egida Muzeului de Istorie Națională a României... Și eu credeam că mă joc de-a dacii și romanii!
Pe scurt, efortul din "joaca de-a istoria" era (este) un experiment! Tot respectul!
Deși în Prolog este evocată calitatea literară a textului, eu nu am întîlnit-o, deocamdată! Nu e un verdict, este doar o așteptare! Pentru că oricum se citește plăcut! Nu ușor, nu, pentru că informațiile sunt multe, notele de subsol abundă, noutățile (pentru un profan) sunt cu duiumul! Nu poți răsfoi cartea, pur și simplu e ca o lecție de istorie scrisă cu gândul la cititori, nu la "șefii" care trebuie să dea avizul!
Abia aștept Carnuntumul de anul acesta, să pot pune întrebări! Sunt abia la început, urmează episoadele doi, trei, și patru, dar tot ridic două degete: tribul dacilor era unul dintr-o multitudine de hoarde, populații, triburi, cete și alte denumiri care apar consemnate! De ce numim Dacia arealul geografic atât de larg și de ce vorbim despre daci mai mult de două secole, dacă ei sunt consemnați printre alte triburi?
Am răbdare, până la Carnuntum! Am spus în postarea destinată acelei extraordinare întâmplări că a fost un vis, un miracol, o poveste! Povestea continuă! Am plecat de acolo alături de un tarabostes însetat de război, mă voi întoarce acolo lângă un SENIOR AL ISTORIEI!
Respect, Dada! Și mulțumesc!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu