Departe de Dacia...

 ...dar în inima ei!

  Două mii de ani ne despart de acea perioadă, tulbure (în sensul de perioadă necunoscută, dar și în sensul evenimentelor întâmplate), și parcă tot mai mulți sunt interesați de ea.

  Cu atât mai mare este curiozitatea când ții în mâini o carte scrisă de un arheolog specializat în Istoria antică, cu precădere asupra fenomenului dacic, atât ca perioadă cât și ca localizare. Doctor în arheologie (cu rezultate deosebite în anii de sudii), cu multă experiență în domeniu (și acum este pe șantiere arheologice) și mare iubitoriu de scris!

  Urmăriți-i postările de pe Enciclopedia dacica, pentru confirmarea celor spuse mai sus!

 http://www.enciclopedia-dacica.ro/

 Verificați-i bibliografia, ca să vă uimiți de numărul cărților publicate, de cel al articolelor de specialitate! Urmăriți-i pagina de facebook, pentru a vă întreba de unde atâta putere de muncă?

 https://www.facebook.com/DadaMamusa

  Nu e singurul autor, este prezent și Marius Marcu, un taciturn, dar un atent observator al fenomenului dacopat! 

  Cartea este o capodoperă! Conține capitole scurte, foarte bine documentate și pline de umor. Și ce umor! Nu vă doresc să-l cunoașteți personal pe Cătălin Borangic dacă nu țineți la glumă, ironia lui ustură mai ceva ca ardeiul iute, mânuiește cuvintele cu mai multă abilitate decât învârte cărțile un jucător ahtiat de poker, dar fiți puternici, întotdeauna există un dram de adevăr în spatele cuvintelor! Apoi țineți cont că este și un extraordinar de sensibil poet!

  Gata cu laudele!

  Am mai spus-o, "m-am înscris la Istorie" mergând la Carnuntum cu trupa de daci a tarabostelui Dada (alias Cătălin Borangic), "mi-am luat licența" citind "Seniorii războiului", carte scrisă de același... personaj și iată, acum, sunt gata pentru master citind "Cu Dacia printre daci mergând"!

  Multe, foarte multe informații prețioase, toate documentate și cu citarea surselor! 

  Da, cartea este voluminoasă, da, cartea este scrisă cu litere mici! Dar conținutul e un tezaur dacic!

 

Întrebări

  Aici am o nelămurire! De ce a fost nevoie de această scurtă povestire? Că este excelentă, nu e nevoie să o spun și eu, atrage atenția de un mileniu și jumătate, dar ce caută chinezii printre daci? Lași o ușă deschisă în sensul invers?

 

  Ne-am mai ciondănit "la temă". Ești un pasionat al istoriei, dar refuzi orice manifestare cu caracter religios. Nimeni nu a spus că redă "ca și cum ar fi atunci", e doar un teatru. Atenție, un teatru pe care tu, arheolog, istoric, îl confirmi! Dacii credeau în zei!  Așa cum unii "se joacă" de-a războiul cu pileus și falx, de ce alții nu s-ar juca de-a Zamolxe?

  Asta nu-i nimic, uite ce scrii tu în aceste pagini! Dacopații susțin sus și tare că Isus a fost dac, mai mult, că dacii au dominat din Japonia până în Scandinavia! Aberații istorice, clar! 

  Ce înseamnă "să luăm ca atare" poezia de mai jos? 

"Dacă Isus s-ar fi născut între daci", ar fi făcut și ar fi dres. Ok, nu ridic sprânceana asupra formei soresciene din "Trebuia să poarte un nume", mă refer la șopârla din final. Adică "nu s-a născut în Dacia, dar s-a dus în țara sfântă"... De unde a plecat???

 

Cu mulțumiri!