Enciclopedia Dacica

sâmbătă, 17 noiembrie 2012

Elegii de toamna


Tudor Arghezi – Toamna
Strabatem iarasi parcul, la pas, ca mai nainte.
Cararile-nvelite-s cu palide-oseminte.
Aceeasi banca-n frunze ne-asteapta la fantani.
Doi ingeri duc beteala fantanilor pe mani.

Ne-am asezat alaturi si bratu-i m-a cuprins.
Un luminis in mine parea ca s-ar fi stins.
Ma-ndrept incet spre mine si sufletul mi-l caut
Ca orbul, ca sa cante, sparturile pe flaut.

Vreau sa-mi ridic privirea si vreau sa-i mangai ochii…
Privirea intarzie pe panglicile rochii.
Vreau degetu-i usure sa-l iau sa i-l dezmierd…
Orice vroiesc ramane indeplinit pe sfert.

Dar ce nu pot pricepe? Ea pricepu, de plange?
Apusul isi intoarce cirezile prin sange.
O! ma ridic, pe suflet s-o strang si s-o sarut -
Dar bratele, din umeri, le simt ca mi-au cazut.

Si de-am venit ca-n timpuri, a fost ca, inc-o data
S-aplec la sarutare o frunte vinovata
Sa-nvingem iaras vremea dintr-o-ntarire noua
Si sa-nviem adancul izvoarelor de roua.

Si cum scoboara noaptea, altdata asteptata,
Imi pare veche luna – si steaua ce se-arata ,
Ca un parete de-arme, cu care-as fi vanat.
Si fara glas, cu luna, si noi ne-am ridicat.

Constanta Buzea – Ca o greseala-n care-am stat
Toamna-n gradina, toamna pe deal,
Toamna pe ses,
Toata lumina prinde rugina, frunzele ies
Sa se-nfasoare pe rasuflare si pe vedere
Intr-o cadere ca o culoare fara putere.
Ea ne ajuta, sufletul nostru e impacat,
Vara e muta ca o greseala-n care-am stat.

Cum suntem azi, am fost si ieri, altii, tot altii,
Marea ne uita, uita-ne muntii, inaltii.
Fie ca stam de-aci-nainte puri în lumina,
Frunzele aduc înspre pamant urme de vina.

Totusi ce pret necugetat se pregateste
Pentru livezi si pentru vii, pentru nadejde,
Pentru un cer inca senin, pentru schimbare,
Pentru toti samburii care devin lacre de soare?


6 comentarii:

  1. Foarte frumoase poeziile pe care le-ai ales, Vasile, de asemenea si tabloul pictat!
    Iar acordurile muzicale sunt absolut incantatoare!
    O seara cat se poate de frumoasa iti doresc, Vasile! :)








    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ceata de afara este de vina! :)
      Va fi! Cum poate fi altfel o seara petrecuta in fata televizorului?
      Sa ai o seara asa cum iti doresti!

      Ștergere
  2. uite înca un îndragosrit de toamna :) bun venit în Club!
    frumoase versuri, atât din cele scrise cat si din cele cântate!
    Oooo! beneficiezi de ceata?! Nimic nu poate fi mai frumos! am scris zilele trecute la mine la ce este ceata buna: "aburul magic transforma orice strada într-o pagina de basm, când totul în jur pare a fi ceea ce vrei tu sa fie, când ai senzatia ca ai ajuns la capatul lumii, când ambiguitatea deschide poarta larga imaginatiei si misterului".
    Numai gânduri bune!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am vazut si in postarea de azi, "condeiul" se ia la intrecere cu obiectivul aparatului foto!
      In copilarie eram indragostit de ceturile serilor de toamna tarzie, veneam acasa de la scoala, drumul trebuia stiut, din ceata se iveau doar margini de coroane de pomi, niste "semne pe cer", ici-colo pete galbene ale becurilor "de afara", sunete auzite clar dar departe, eram incordat si tulburat, in acelasi timp...
      Acum privesc ceata de la fereastra, nu mai merg la scoala! :))
      Buna dimineata si duminica placuta sa ai!

      Ștergere
  3. vezi de ce pozez eu ceata!! pentru ca ea poarta vina :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ups... de la ceata vine chestia aia cu "vesnic indr..."??
      La naiba, eu fac guturai! :)

      Ștergere