Enciclopedia Dacica

marți, 1 ianuarie 2013

In muzica serii



Întotdeauna...

Întotdeauna când mi-e greu
Simt mâna Cerului pe frunte,
De-o vreme obosesc şi eu,
Precum cosaşul de la Munte

Şi iarba mea dintre cuvinte
E tot mai-naltă şi mai deasă,
Îmi stăruie durut în minte
Un prag nevindecat de-Acasă...

De după storurile nopţii
Mă văd Copilul care-am fost
Cu tulnicul pe care Moţii
L-au dat să-i fie adăpost...

Un dor din Dorul lui mă cheamă
Şi nu-i tăcere să-l înfrunte-
Întotdeauna când mi-e teamă
Simt mâna Cerului pe frunte...

Nicolae-Nicoara Horia


10 comentarii:

  1. Emotionanta postare! Si muzica si poezia mi-au atins sufletul. Iti multumesc mult!
    O seara minunata si La multi ani, Vasile! :)


    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Seara placuta sa ai si tu!
      Multumesc pentru vizita!

      Ștergere
  2. in muzica serii, tacerile contempla un copil...:)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. frumoase cuvinte!
      sa privim copilul din suflet...

      Ștergere
  3. La multi ani ,Vasile ! un an bun si vise implinite iti doresc !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. La multi ani, Vio!
      An bun, 2013? Care a inceput martea? Pun pariu ca nu... :)

      Ștergere
  4. sa nu ne pierdem sperantele.....cele rele sa se spele ,cele bune sa se adune !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. pai cum sa le pierdem?
      "speranta moare ultima", nu? :)

      Ștergere