Enciclopedia Dacica

marți, 24 aprilie 2012

jurnalul altei femei


Trei poezii în proză, răsfoind jurnalul acela...

I
  "Ai avut dintotdeauna un fel secretos de a fi, care atrăgea teribil femeile. Deveneau curioase în faţa instabilităţii tale, te adulmecau ca prădătorii, de la distanţă. O singură dată una dintre ele ţi-a pus o oglindă în faţă şi a fugit îngrozită pentru că nu a văzut nimic în ea. Ai bolit aproape o săptămână, cu orgoliul lezat.
Pe urmă te-ai trezit: heei, dar burta mea e chiar simpatică şi totul a revenit la normal. "

II
 "Mai ştii cireşele pe care le-am cumpărat şi le-am mâncat pe leagăne? Ce-am mai râs de femeia din piaţă! Era aşa de somnoroasă că puteam să-i luăm toată taraba. Ne-ar fi prins toamna scuipând sâmburi..."
III 
 "Atunci când ţi-am spus că ai umorul unui pitic de grădină, am şoptit ca să nu mă auzi: dar port peste tot stigmate permanente de forma ochilor tăi , ca un sclav pe care s-a tot încercat fierul înroşit."

10 comentarii:

  1. nu mai fura! :)
    când erai copil făceai colecţii?
    -timpul imperfect nu e chiar întâmplător :)-

    RăspundețiȘtergere
  2. hmmm, eu i-am zis cândva "căutătorul de perle", dar accept şi forma dacică a cuvântului...
    mai sunt atâtea "răpiri din serai" acolo...

    RăspundețiȘtergere
  3. Toate femeile gândesc ce-i pe-acolo. Unele le spun cu voce tare, altele le ascund, mai bine sau mai puţin bine.
    Tatăl meu a avut de când îl ştiu un mic seif de metal, cam cât o cutie de pantofi. Niciodată n-am ştiut unde ţine cheia. Când eram pitică şi făceam prostii mult mai răsunătoare ca acum, m-am supărat pe seiful acela şi am încercat un soi de vandalizare. Avea o fantă prin care am ţinut morţiş să scot nişte bani. Atâta l-am zdrăngănit până am reuşit şi mi-am însuşit, mândră, o hârtie de trei lei albastră, cam prea albastră şi cam prea mirositoare. Înăuntru erau şi fiole de parfum, care s-au deschis sau s-au spart şi i-au imbibat toate comorile. Ce cafteală mi-am luat nu mai spun.
    Jurnalul e un fel de seif, dar fără comentarii, pentru că am învăţat că orice fantă atrage curioşii. Şi, atinse de parfum, lucrurilor le scade valoarea.
    Dacă ai găsit cheia, ţine-o doar pentru tine. E o rugăminte. Cu ordinele am văzut ce-a rezolvat tatăl meu... :)

    RăspundețiȘtergere
  4. uuufff!
    asta e ca în poveste, "pe uşa asta să nu intri"...
    a naibii uşă, deja simt "freamătul stăpânirii de sine"...

    RăspundețiȘtergere
  5. :) e de la cafea, îţi spun eu...
    să-ţi fie ziua frumoasă!

    RăspundețiȘtergere
  6. multumesc, la fel, dar presimt ca o sa stau toata ziua "ca... la usa noua!"

    RăspundețiȘtergere
  7. :) mergi pe afară! uite ce zi se anunţă!
    uşile rămân acolo, dar tu te încarci cu toată splendoarea asta de soare.

    RăspundețiȘtergere
  8. aha, adica sa ma plimb ca Pacala, cu usa in spate, sa ma feresc de soare...
    sau am inteles rasucit?

    RăspundețiȘtergere
  9. :))) nuuuuu, fără uşă!
    cu mâinile în buzunare şi cu sufletul în vânt :)

    RăspundețiȘtergere
  10. in sfarsit, o sarcina pe placul meu!
    gata, am plecat pana nu te rasucesti!

    RăspundețiȘtergere