joi, 21 noiembrie 2013

Penultimul



În acest fragment aplaud două tablouri! Unul "de bijutier", de finețe, ca un picur de diamant din care expodează lumina ca dintr-o stea!
"Un cercel e sântul soare care-n lună s-o schimba"...
și unul renascentist, bizantin, creștin...
"Dar moșnegi cu plete albe vă întoarceți iar în luturi"...
Să fie "roata lumii" subiectul acestui cânt?


Un scurt metraj din capitală, oricare ar fi ea! Un film de ieri, de azi, de mâine...

1988!
"Dar mă tem ca visul ista o fantasmă să nu fie"...


Da, pe coperta dublului album Cantofabule o asemenea lună mergea perfect!
"... și deodată iese luna
ridicând în ceriu crace și găteji... "





6 comentarii:

  1. Răspunsuri
    1. :))))))
      stai așa că nu-i așa!
      pentru mine chiar e o bucurie că te revăd! te-a adus... Levantul???

      pentru tine e o bucurie că... se termină???? :)))))

      Ștergere
  2. Trebuie sa recunosc ca Levantul asta mi-a pus capac ! Ce mai urmeaza?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :))))
      cum zicea înțelepciunea populară, dacă doi inși spun că e prea mult, inseamnă că e prea mult!
      gata!
      nu mai dau vize pentru Levant! :)
      urmează repunerea în funcțiune a gramofonului, da' tu nu știi ce înseamnă așa că te așteaptă (încă) o surpriză... neplăcută! nu-i nimic, doamne ferește de mai rău, nu? :)

      Ștergere
  3. Sper ca "repunerea în funcţiune a gramofonului" să nu reclame un efort pe măsura aceluia de pe vremuri când bietul şofer se opintea serios să pornească la manivela camionul "Steagul Roşu", "ZIS apoi "ZIL", sau măcar anticul "IMS" cu...coviltirul-i din foaie de cort... :)))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :))))
      de alatăieri stă în găleata cu gaz, să se inmoaie rugina! :))))

      Ștergere