O zi plină

  Toată lumea alerga de colo-colo, cu pachete, cu sacoșe, cu telefonul la ureche, cu obrajii roșii.

  Sună telefonul. Nu se poate! Cine să fie? Așa repede să mi se ureze "La mulți ani"? Mai sunt câteva ore bune până începe noaptea cea mai lungă! A, e banca!

- Alo, domnul... ?

- Da, eu. (Incredibil, țipă imaginația mea, care e cu câteva sute de ani-lumină înaintea logicii... dacă o fi ascunsă pe undeva! Uite că banca își apreciază clienții constanți, fideli, buni-platnici, oile mulse decenii la rând...)

- Aveți o restanță...

- Nu am, doamnă, nicio restanță, e doar un mic accident, e doar o fracțiune din rata lunară...

- Da dar trebuie achitată pâ...

- Doamnă, repet, nu e nicio problemă, la scadența viitoare oricum veți opri întreaga sumă, deci n...

- Dacă nu achitați până pe data de..., veți fi trecut la...

- Bună ziua, doamnă, mi-a făcut plăcere (mințeam, evident!)! Închid convorbirea.

  Ajung acasă. Deschid computerul și pac, un mail îmi sare în brațe! E din occident! Oooo, ce onoare!

"Stimaților, vreau să vă spun că sunt doamna X, cu enșpe diplome, și vă spun că TOATE lucrările au fost slabe, premiile s-au acordat pentru că nu aveam ce face"...

Opa! Mă frec la ochi! "Mă, ia stai așa!" Respir adânc! Mă bucurasem de menționarea printre laureați! Rudele, prietenii, mă felicitaseră! 

Răspund la mail: "Foarte bine, doamnă, în sfârșit cineva responsabil, rezonez, să rupem odată lanțul slăbiciunilor! Dar, de curios, cum ați ales premianții? Dacă nu valoarea literară a lucrărilor, atunci care au fost criteriile?"...

Sună telefonul! Banca, evident! Părul pe ceafă se ridică!

- Dacă nu achitați până pe... Promiteți? Împrumutați-vă, copii, rude...

Mail: Domnule, nu ați înțeles nimic, dvs sunteți nemulțumitul care a cerut, anonim, și transport gratuit, deși aveați cazarea..." 

Pac! Bum! Un colț de cer se sparge și cade exact lângă măsuța pe care laptopul are un fel de frisoane...

Telefon: 

-Care e motivul întârzierii? 

- Hai că asta e bună, zic, mi-am luat țigări! 

Trosc, și colțul opus de cer...

  Ceasul trece în transă peste miezul nopții. Stau în fotoliu și nu văd ecranul computerului, nici display-ul telefonului... Nimic nu se mișcă, entropie totală, Nirvana! 

  În prima zi de lucru mă pregătesc de plecare. Opa, mail!
"La mullți ani, stimabililor și frumoșilor, sunt doamna Y, mai mare și mai tare decât doamna X, vreau să vă spun că premiile au fost PE MERIT iar persoana care a acuzat că au fost acordate pe criterii comuniste va fi demascată și pedepsită"... Privesc în sus și sar ca o panteră, al treilea colț al cerului venea vijelios!

  Dau să cobor la metrou, telefonul sună!
- Alo, sunt banca, vă informăm că...
Pac, închid și o rup la fugă pe scările care oricum coborau, se rupsese ultimul colț, cerul se prăbușea, lumea de sus va fi făcută praf, alergam spre lumea de jos, alta, alta, alta...