Casa părintească
Ni
se duc părinţii şi în urma lor
Se răceşte spuza Dorului în vatră,
Nu-i auzi cum strigă după ajutor?
Uită-mi întrebarea, Doamne, şi mă iartă!
Dar opreşte-mi Timpul- trecerea mă doare
Şi fereşte lutul nostru de îngheţ,
Casa părintească nu e de vânzare,
Casa părintească nici nu are preţ!
Chiar dacă nu şade nimenea la masă,
Chiar dacă nu doarme nimenea în pat,
Tu, aşa cum este, singură, o lasă,
Scrie doar pe uşă simplu- ocupat!
Scrisul tău să fie ca o sărbătoare,
Scrisul tău să fie testament citeţ-
Casa părintească nu e de vânzare,
Cine să îi pună sufletului preţ?
Se răceşte spuza Dorului în vatră,
Nu-i auzi cum strigă după ajutor?
Uită-mi întrebarea, Doamne, şi mă iartă!
Dar opreşte-mi Timpul- trecerea mă doare
Şi fereşte lutul nostru de îngheţ,
Casa părintească nu e de vânzare,
Casa părintească nici nu are preţ!
Chiar dacă nu şade nimenea la masă,
Chiar dacă nu doarme nimenea în pat,
Tu, aşa cum este, singură, o lasă,
Scrie doar pe uşă simplu- ocupat!
Scrisul tău să fie ca o sărbătoare,
Scrisul tău să fie testament citeţ-
Casa părintească nu e de vânzare,
Cine să îi pună sufletului preţ?
Nicolae Nicoara-Horia
Minunate versurile, parintii...ce comoara! Imi place si melodia, mi-a amintit de adevarata muzica romaneasca. O zi buna sa aveti!
RăspundețiȘtergereMultumesc mult!
ȘtergereO zi buna si tie!
Este atât de dureros mesajul.și atât de adevărat.
RăspundețiȘtergereAm citit târziu poemul lui Grigore Vieru`Casa părintească`. De-ar fi fost scris, în copilăria mea, astăzi aș fi citit postarea ta fără să lăcrimez.
„Acasă„ nu poate fi decât acolo unde ai văzut întâia oară ochii mamei și ai simțit că umărul tatei este puternic, atât de puternic, că poți să-i încredințezi toate tristețile, și încercările, și grijile.. fără vreo teamă.
Da...
ȘtergereInca nu pot sa uit cateva versuri citite pe net, candva... Am uitat autorul, poezia era cam asa:
"dimineata
am vazut pe trotuar
urma unui picior gol...
M-o fi cautat tata
sa ma cheme inapoi,
la tara..."
...stiu ca nu se vinde! nu?:)
RăspundețiȘtergereciao, ciao...
Ciao, italiana vera!
ȘtergereComme stai? Tu stai bene? Ancora i io, grazzie!
Normalmente non se vindere, e una tantissima trezoro di amma!
Nu da pe google translate ca faci infarct! Si nu are cine sa iti faca respiratie... !!! :))
era asa:
ȘtergereCiao, italiana vera!
Come stai? Tu stai bene? Anche io, grazie!
Normalmente un grande tesoro di cuore non si vende!
Raspuns:
Ciao! Io sto benissimo! Grazie.
Esatamente la stesa cosa lo dicevo anche io. :)
tu nu stii ca ce le spui copiilor sa nu faca, ei exact asta fac!! eeeeeeee....:))
:))
ȘtergereBa stiiiu!
Dar de, experimentam toata viata!
Uite la mine ce ma mir, am gresit doar o virgula!
Apropo, de unde stii italiana???
o virgula???:))
RăspundețiȘtergerepai....daca aici traiesc!!!
:)))
ȘtergereAm gresit mai multe? Vaaai, cata rautate!!!
"aici" asta e discutabil!
Radeam cand canta Tudor Gheorghe "acolo este tara mea"! De ce "acolo" si nu "aici"?
Asa si tu: aici... unde? Ca si aici e... aici!
E atat de profunda poezia!
RăspundețiȘtergereCred eu ca, daca ai vinde casa parinteasca, ai rataci prin lume fara sens, nu ai mai avea acea siguranta, pe care, nici o alta casa, oricat de impunatoare ar fi, nu ti-ar da.
Iti doresc o noapte linistita, Vasile Dumitru! :)