Amintiri - Obiceiuri de Crăciun

Bineînțeles că este vorba despre obiceiuri din tinerețea mea; nu susțin că sunt "cele adevărate", spun doar că le trăiam de parcă eram în mijlocul unei supernove!

În timpul "mesei de Crăciun" mergeam cu steaua! Nu descriu "obiectul", dar vreau să aduc aminte că în plină "asuprire ateistă" steaua era împodobită cu "poze" reproducând icoane (decupaje din calendarele ortodoxe), de o frumusețe uluitoare! Paranteza: nu eram certați pentru că mergeam la biserică, pentru că ne împărtășeam sau pentru că ne închinam! Am închis paranteza!

Am avut norocul de a face liceul "la internat", ceea ce a însemnat un puternic "site" de socializare. Așa am avut ocazia să văd că puteam fi prieteni chiar dacă eram diferiți! Așa am văzut și că în satul meu "colindul stelei" era diferit față de cel auzit la colegi sau citit în manuale sau cărți de etnografie și folclor.

Încerc să îl reproduc. 
Precizare: colindul era un fel de piesă de teatru, eram trei colindători, fiecare cu text propriu, într-un dialog închegat.

Colindătorul 1:
Eu sunt Irod, Irod împărat
Care pe-un cal alb am încălecat
Sabia în mâna dreaptă am luat
Și în Bethleem când am intrat
40.000 de prunci am tăiat
Dar pe Cristos  tot nu l-am aflat!

Colindătorul 2:
Ho, Iroade, Iroade, 
Că nu s-a cutremurat pământul de frica ta
Și nici de-a mea
Ci de-a lui Dumnezeu
Că El e cel mai mare Împărat!

Colindătorul 3:
Dat tu ce crai mare ești
De tot cânți și povestești
Și nouă nu ne spui cine ești?

 Colindătorul 1:
Eu sunt Craiul crailor de la răsărit
Căruia prin stea mi s-a vestit
Și prin stea mi s-a arătat
Ca s-a născut un mare Împărat!

Colindătorul 1:
Prin ce s-a arătat?

Colindătorul 2:
Prin cântări!

Colindătorul 3:
Ia să vedem!

Toți trei:
În orașul Bethleem
Veniți, boieri, să vedem
Că aseară s-a născut
Mesia cel de demult.
S-a născut pe fân uscat
De îngeri înconjurat.
Din Fecioara Maria
Și din neamul lui Avraam.
Din sămânța lui David
Întru duh s-a zămislit.

Trei crai de la răsărit
L-a 'nchinare au venit
Daruri scumpe aducând
Și către Cristos zicând:
Culcă-te, Împărat ceresc
În staul dobitocesc
Îngerii Te-or lăuda
Și mărire îți vor da.
Slavă întru Cel de sus
Și pace pân' la apus.

La anul și la mulți ani!


Închei, spunând că atunci, demult, atât de demult încât pare poveste, mi-am cumpărat din banii strânși (prima dată în viață!) un glob strălucitor ce se punea în vârful bradului și o carte, "Chira Chiralina"!
Brad nu aveam, dar de atâtea ori văzusem globulețul acela în vitrina librăriei încât nu am rezistat...