Viaţa ca o mare...
RUGĂ
Stăpîne, slăvile ți le-ai deschis,
Mă-ntrebi ce vreau și, uite, eu îți cer
Să-mi fie gîndul floare de cais,
Și limpezi ochii, să privesc spre cer ;
Aprinde-n pieptul meu o nouă stea
Ca să mă ardă, bulgăre de foc,
Și-o maîna dă-mi, s-o țin în mîna mea,
Ca pe-un buchet sfințit de busuioc.
Zaharia Stancu
silviacuore
Sensibilă postare...Imi place
RăspundețiȘtergereMulţumesc, toţi suntem sensibili în faţa frumosului, cei mai mulţi sunt sfioşi, doar privesc!
RăspundețiȘtergereAşa cum am spus, ce îmi place arăt tuturor!
Buna ziua domnule. O mare intens cu forţa unui tsunami. Asa ca, uneori este viaţa noastră.
RăspundețiȘtergereRugăciunea este foarte sensibil. Frumos.
Am comentat şi citeşte cu Google Translator. (Sper ca ati inteles ceva, jaja!) XDD
O imbratisare.
Uf, să trăieşti, fata moşului!
ȘtergereAbia acum pot să postez şi eu în paginile vizitate!
Ai aprins o luminiţă in capul meu, în săptămâna luminată!
Mă înclin!
****
Uh, en vivo, desde Santa!
Sólo ahora puedo publicar y las páginas visitadas!
Se encendió una luz en mi cabeza, encendió la semana!
Me inclino!
Mi-am hranit privirea si sufletul , multam frumos !
RăspundețiȘtergereO alegere inspirata!
Felicitari !
Mulţumesc, oricum ţin să repet că "frumosul" este rezultat din interacţiunea mai multor "bloguri"...
Ștergerede s-ar implini ruga...
RăspundețiȘtergereVera are dreptate...sensibila postare...sensibil tu Vasile...
de s-ar împlini...
ȘtergereDacă postarea aceasta place, mă bucur şi mai mult, pentru că este precum chihlimbarul...
RăspundețiȘtergereo picătură de răşină in care sclipesc versurile luate de la silvia, un filmuleţ primit pe mail, o pictură de pe internet şi inimile voastre...