Mihai Eminescu - Afară-i toamnă
Afară-i toamnă, frunză 'mprăştiată,Iar vântul svârlă 'n geamuri grele picuri;
Şi tu citeşti scrisori din roase plicuri
Şi într'un ceas gândesti la viaţa toată.
Pierzându-ţi timpul tău cu dulci nimicuri,
N'ai vrea ca nimeni 'n uşa ta să bată;
Dar şi mai bine-i, când afară-i sloată,
Să stai visând la foc, de somn să picuri.
Şi eu astfel mă uit din jeţ de gânduri,
Visez la basmul vechiu al zânei Dochii,
În juru-mi ceaţa creşte rânduri-rânduri;
De odat'aud foşnirea unei rochii,
Un moale pas abia atins de scânduri...
Iar mâni subţiri şi reci mi-acoper ochii.
Senzational....,cita naturalete!Ce autentice sunt aceste versuri.Si totusi...,mai avem nevoie de Eminescu!Zilele trecute citisem fugitiv aceasta poezie si ma gindeam exact la ce simtise Eminescu, atunci cind a scris aceste versuri.Cred ca a simtit....,exact ce simtim noi acum citindu-le,recitindu-le, simtim Toamna de afara! O seara minunata!
RăspundețiȘtergereO seara minunata sa ai si tu!
ȘtergereCu exceptia cuvintelor in forma veche, poezia este neatinsa de aripa vremii! Naturalete, asa cum zici, eleganta, sobrietate, muulta sensibilitate, toate intretesute cu melancolia toamnei de afara si din suflet!
Cata metafora este in "jeţ de ganduri"... Oare cata negura, cata framantare si cat tumul de ganduri pot forma un jeţ? Inconjurat de ganduri din exterior, coplesit, din interior... O ceata care creste, randuri, randuri!
Excelenta combinatia, pe care ai facut-o! Poezia lui Mihai Eminescu, mereu actuala, toamna dupa toamna! Portretul imi place foarte mult, tare mult mi-ar fi placut sa stiu artistul care l-a creat! Muzica lui Vanghelis, o ador!
RăspundețiȘtergereIti multumesc foarte mult pentru momentele minunate pe care le-am petrecut aici la tine!
O seara minunata iti doresc, Vasile! :)
Federico Barocci este pictorul.
ȘtergereSeara placuta sa ai si tu!