Enciclopedia Dacica

marți, 14 februarie 2012

Jurnal

***

Vasile Alecsandri - Iarna

Din vazduh cumplita iarna cerne norii de zapada
Lungi troiene calatoare adunate-n cer gramada
fulgii zbor, plutesc in aer ca un roi de fluturi albi
Raspandind fiori de gheata pe ai tarii umeri dalbi.



Ziua ninge Noaptea ninge Dimineata ninge iara!
Ca o zale argintie se imbraca mandra tara.
Soarele rotund si palid se prevede printre nori
Ca un vis de tinerete pintre anii trecatori.



Tot e alb, pe camp, pe dealuri, imprejur in departare
Ca fantasme albe, plopii insirati se perd in zare
Si pe-ntinderea pustie, fara urme fara drum
Se vad satele perdute sub clabuci albii de fum.


Dar ninsoarea inceteaza norii fug doritul soare
Straluceste si dizmiarda oceanul de ninsoare
Iat-o sanie usoara care trece printre vai...
In vazduh voios rasuna, clinchete de zurgalai...


Ultima imagine este din melodia lui Vintila, "Hanul lui Manuc":

"mai e un mileniu pana sa fie secolul douazeci"...

Un comentariu:

  1. frumoasa iarna din poezia lui Alecsandri...idilica iarna :)

    http://costin-comba.blogspot.com/
    linkul pe care mi l-ai cerut...

    RăspundețiȘtergere