Enciclopedia Dacica

duminică, 12 februarie 2012

Vatra pustie


   Sunt doar amintiri.  Mama lucra la câmp și se ocupa și de "o casă de copii", adică de noi! Seara pica frântă. Tata muncea tot timpul. Rar i se auzea glasul, și atunci invoca biserica, arhanghelii, tămâia, divinitatea, trecând astfel peste necazurile zilnice. Iarna, după ce termina treburile pe afară, ne spunea povești. Rar, foarte rar, obligatoriu îmboldit de "un pahar în plus", murmura melodii. Două țin eu minte. 
  Acum vatra e pustie. Amintirea lor a adus melodiile aici.

***


6 comentarii:

  1. povestesti frumos...dar atat de trist...

    de ce nu te inscri si tu pe blogul lui Costin la "Life in pictures"?
    blogul tau este interesant si merita sa fie "vazut"...sigur daca si tu iti doresti asta :)
    la Costin gasesti amanuntele legate de inscriere...este o "leapsa" de w-end :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Niciodată despre dusul ieri să nu-ţi aduci aminte,
    Iar de ziua care vine nu te plânge dinainte.
    Nu te bizui pe mâine, nici pe ieri, şi-ntoarce-ţi faţa
    Către astăzi, şi petrece, să nu-ţi pierzi zădarnic viaţa!Omar Khayyam

    RăspundețiȘtergere
  3. Multumesc, Pandhora, imi doresc sa fie cum spui tu. Trist? Posibil. "De ce-as fi trist? Si totusi..."
    Sau "Floare albastra, floare albastra, totusi este trist in lume"...

    Ehe, Floare de mai, de-am trai cum am vrea...

    RăspundețiȘtergere
  4. Cum poti sa uiti ce a fost "ieri"? Ar trebui sa avem toti sindromul Alzeimer! Omar Khayyam? Desi sunt sigur ca nu cunosc aceste versuri, conducatorii Romaniei de astazi le respecra intocmai. Nu ii intereseaza cine am fost, nu ii intereseaza ce se va intampla "maine", ii intereseaza doar ce fac ei "astazi". Ce fac ei astazi? Simplu: isi umplu "buzunarele" pentru ca ei nu stiu ce va fi maine. Amaraciunea mea vine de la faptul ca noi i-am ales!

    RăspundețiȘtergere
  5. Amaraciunea mea e nitel mai mare. Nu numai ca i-am ales, dar ii alegem de douazeci de ani. Mi se flutura mereu principalul castig: LIBERTATEA! Da, libertatea de a muri de foame, libertatea de a muri de frig, libertatea de a urla precum lupii la luna...
    Am sperat, asa cum au sperat toti, ca in "cativa" ani vom repara "nedreptatea" comisa de sistemul precedent...
    Inafara faptului ca acum ai voie sa iti fluturi averea nu vad nimic mai bun decat atunci. Aceeasi oameni care viruseaza sistemul, indiferent cum se numeste sistemul sau cum se numesc oamenii.
    De aceea ma abtin de la "dezbateri". Nici eu nu rezolv nimic, nici ei. Nici cei care "dezbat".

    RăspundețiȘtergere