Ezitari.
De ce as spune ce imi place si ce nu?
Nu este suficient sa impart ce imi place?
Un singur cuvant "nepotrivit" si sprancenele se vor ridica!
Dar pariul e pariu!
PARIU PE PRIETENIE
Dincolo de munţii din noi
un râu cu dalii multicolore
va splăla ruşinea amintirilor.
Dincolo de ochii închişi
arde un râu ce ne leagă
de prima raza de soare.
Dincolo de focul din mine
sunt ziduri de iederă
ce-mi opresc paşii.
Dincolo de dalii şi begonii
sunt curcubee visate şi uitate
ce nu vor colora răsăritul.
11.03.2012 - Pariu pe Prietenie - Mojo
Poezia se intituleaza "Curcubee si noapte"
Curcubee de cuvinte. Mai multe culori la un loc nu inseamna curcubeu. Stiu un curcubeu de "galben", pentru ca tot am amintit de aceasta culoare, intr-o discutie purtata zilele trecute.
"Trandafirii galbeni ce-i purtai aseara
trandafirii galbeni, galbeni ca de ceara
trandafirii galbeni ce-i purtai anume
trandafirii galbeni ce-mi puteau ei spune"?
In paleta de culori de mai sus retin urmatorul "tablou":
"Dincolo de focul din mine
sunt ziduri de iederă
ce-mi opresc paşii."
sunt ziduri de iederă
ce-mi opresc paşii."
Trec peste universalul "foc" interior, pe care toti credem ca il avem dar e numai un amarat de fum...
De acord, fiecare cu "fumurile" proprii, nici eu nu sunt mai breaz, dar cred ca e mai bine sa spuna altcineva daca e ceva, acolo...
Ei bine, ramane zidul de iedera, un zid atat de firav, atat de usor de trecut, in aparenta, mai repede un zid frumos, din arabescuri de liane si frunze, decat un obstacol... Dar ii dau dreptate "gradinarului", mai repede trecem Rubiconul decat un obstacol frumos, delicat, mai mult o retinere interioara decat o bariera fizica...
O fi el firav, cum ziceți,„zidul de iederă„ , eu îi simt înlănțuirea de ființă cu mii de brațe, farmecul amețitor, ocrotind acel foc interior, de-i zici „amărât de fum..„ de ce aș avea dreptate eu, de ce ar greși altcineva?
RăspundețiȘtergereCuvintele sunt semne, flăcările își ard trăirile.
„Curcubeu nenăscut„-minunat!
Voi începe cu mici observaţii privind greşelile făcute din grabă, neatenţie, superficialitate, etc.
RăspundețiȘtergeretypo: * va splăla/ spăla
* prima raza/ musai diacritice- rază
colo(ra ră)săritul./ disonanţă
***
Dincolo de munţi(simbolul măreţiei, dar şi cel al caracterului de neclintit, rigid), dincolo de ochii închişi(refuzul de a vedea realitatea, de a primi lumina),dincolo de focul auctorial(focul sugerează puterea sentimentelor), dincolo de gingăşia, frumuseţea, sensibilitatea florilor, ştiut fiind simbolul daliei - eleganţă, demnitate- sau cel al begoniei - longevitate, dincolo de toate aceste frământări existenţiale, asociate cu elemente simbol din natură, se află viaţa, cu momentele şi etapele sale importante, cu decepţiile - trăiri comparate cu paleta coloristică a unui curcubeu care nu va colora niciodată răsăritul(viitorul), căci, fiecare treaptă a vieţii are o altă nuanţă(importanţă) în universul eului liric.
Ambiguitatea generează multiple interpretări, find marcă a simbolismului. Este o provocare modernă a acestuia. Repetiţia,,dincolo de...'' este persuasivă pentru transmiterea mesajului.
Mă opresc aici.
un altfel de curcubeu
RăspundețiȘtergerede data aceasta purtând marca Leonar Ancuţa
Blestemul curcubeului
lumea se deschide sub tălpi e o forţă fabuloasă în mine
adun tot mai multă viaţă trăiesc într-o secundă cît într-un secol
şi vreau să ard cît mai multă iubire
orice aş spune te-ar face să roşeşti am nevoie de corpul tău întreg
să-l posed să-l hrănesc să-l umplu cu toate culorile
mările vor prinde aripi se vor revărsa pe noi să ne spele
ni s-a dat iubirea aceasta să o folosim pînă plesnesc ceasurile
merg la fiecare biserică şi-o sparg ca pe-o bancă
apoi împart iubirea ca pe un strigăt de luptă
toţi vor iubi posedaţi de acest blestem al curcubeului
în fiecare dimineaţă pînă la moarte îţi voi pune în cafea
o picătură de sînge şi-o lacrimă
erata
ȘtergereLeonard Ancuţa
Incertitudini:
RăspundețiȘtergereNu e firav, asa am zis si eu, uneori e mai puternica "bariera" sensibilitatii decat un obstacol "de netrecut".
"Amaratul" de fum nu se refera la "gradinar", se refera la cei ce ratacesc si la mine...
Asta zic si eu: nu judec, spun ce imi place.
Claudia:
RăspundețiȘtergereExista un dictionar universal al simbolurilor? Nu cred. Si nu cred ca trebuie sa il avem in mana atunci cand citim o poezie. Totul e incifrat? Totul e codat? Totul e simbolistic?
Iti propun un experiment: primul poet pe care il poti aborda sa scrie si el pe hartie ce a vrut sa spuna apoi compara cu ce crezi tu ca a vrut sa spuna. Vei avea surprize.
Pentru mine poezia nu e un "codul lui Da Vinci", sa caut necunoscutele prin radicali sau cu zeama de lamaie. Poezia e un transmitator de frumos, de pace, de bine, de iubire, de frumos.
Daca vrei sa iti descifrez sexul muntilor sau al curcubeului, se rezolva, totul poate fi interpretat.
Eu raman la ideea ca vibrez la "zidul de iedera", restul e gresie, adica nisip sedimentat. Nici piatra de constructie, nici cuart pentru marmura. Mai trebuie o mie de milenii de convulsii tectonice pentru a inmuguri curcubeul, aici.
Blestemul curcubeului
RăspundețiȘtergereDa...
Imi deschid bratele sufletului sa culeg cat mai mult din aceasta betie...
Frumos!
,,Exista un dictionar universal al simbolurilor? Nu cred...''
RăspundețiȘtergereCu acest dicţionar interpretativ te naşti, există în fiecare dintre noi, mai mult sau mai puţin. Aşa cum în lirica bacoviană sentimentul de monotonie, precum şi doliul cosmic este dat de culoarea violet, nevroza este sugerată de verde crud, roz şi albastru, galbenul simbolizează depresia, aşa pot da eu mai multe conotatii sensurilor unei poezii, fără să deţin un dictionar al simbolurilor. Ambiguitatea dă numeroase valenţe textului, evidenţiind ramificaţia gîndurilor transpuse într-o paletă coloristică de cuvinte frumoase. Cititorul ia din poezie ceea ce rezonează cu starea sa de spirit în momentul lecturării, ades întâmplându-se ca sensul dat de acesta să nu corespundă cu cel al lectorului. Dacă aş fi mers pe o variantă simplă, poezia n-ar mai fi avut aceeaşi valoare, ea ar fi avut următorul feed back:
Dincolo de munţii din noi/ dincolo de rigiditatea din noi
un râu cu dalii multicolore/ un rîu cu flori colorate
va splăla ruşinea amintirilor./ va spăla ruşinea trecutului
Dincolo de ochii închişi/ dincolo de vise
arde un râu ce ne leagă/ arde un râu(este imposibil ca o apă să ardă, deşi sintagma reprezintă o figură de stil – oximoronul- sporadic folosit în zilele noastre), arde un râu ce îi leagă
de prima raza de soare./ râul care arde poate fi asociat cu pasiunea de peste noapte, consumată de cei doi îndrăgostiţi până la ivirea zorilor, când răsare prima rază de soare…
Dincolo de focul din mine/ dincolo de pasiune
sunt ziduri de iederă/ există ziduri( dacă nu folosesc simbolul iederei, mesajul e diluat)
ce-mi opresc paşii./ ziduri care se opun continuitatii relatiei, vietii etc.
Dincolo de dalii şi begonia/ din nou, aceste flori fără sens simbolistic ar putea fi inlocuite cu muscatele sau floarea miresii, semnificaţia lor devenind banală, aceea a unor flori oarecare
sunt curcubee visate şi uitate/ curubeiele(pluralul este greşit folosit, varianta corectă este ,,curcubeiele’’)reprezintă clipele de visare, momentele bune si rele ale vietii
ce nu vor colora răsăritul./ ce nu vor avea rezonantă în viitor
Mesajul ar fi: trăieşte clipa intens, ia de la viaţă ce îţi oferă, toate nuanţele ei fac parte din tine, chiar dacă-ţi place sau nu, accept-o!Împacă-te cu tine!…
Să ai o zi senină, cu nuanţe pastelate, ca un curcubeu apărut după o ploaie de vară!
ave
Razboiul... culorilor!
RăspundețiȘtergereAve, Claudia.
Ca o paranteza, "ava" este o unealta de pescuit, in delta! Asadar fereste-te de ave, Claudia.
Ai scris in locul meu. Dar privim din parti opuse acelasi text. Tu ai scris despre ce ar trebui vazut dincolo de cuvinte. Ai dreptate, poezia este scanteia motorului sentimental ce ne poarta printre constelatii. Dar asta e lectie de literatura. Multumesc, e binevenita, dar e fara obiect! Obiectul in cauza este o aglutinare de termeni din care tu inventezi pornind de la "ce ar fi daca". Stiu si eu "ce ar fi", dupa gustul si asemanarea mea. Dar nu e.
Uite, iti dau patru cuvinte: orizont, talaz, vaier, şipot.
Nu-i asa ca sunt elementele unei poezii colosale, cosmice, galactice, o poezie care ar zdrobi toti "emineştii", "puşkinii" si ce-or mai fi?
Am si dovezi "masurabile". De ce ai postat "blestemul"? Tocmai pentru ca textul in cauza nu oferea "scantei".
Tu scrii: "Mesajul ar fi: trăieşte clipa intens, ia de la viaţă ce îţi oferă, toate nuanţele ei fac parte din tine, chiar dacă-ţi place sau nu, accept-o!Împacă-te cu tine!…"
Corect. Asta spun si eu: ar fi! Suntem amandoi de aceeasi parere: nu e!
Ave!