De ce-ai fi tristă?
Mi-ai fost aproape-ntotdeauna, De nimeni şi nicicând umbrită. Norocul cerului e luna, Norocul meu eşti tu, iubito. Te ştiu de când ca o zambilă Creşteai sub cer de primăvară. Erai frumoasă şi copilă Frumoasă-ai fost şi domnisoară. De ce-aş fi trist, De ce-ai fi tristă?! Eu drag iţi sunt, tu dragă mie. Dea Domnul şi copiii nostri Aşa de fericiţi să fie! Eu văd tristeţea cum colindă Prin dureroasa ta privire Şi văd, iubito, in oglindă Cum zmulgi din păr albite fire. Iubita mea şi-a mea comoară, Nu mai fi tristă chiar de-i toamnă. Frumoasă-ai fost şi domnişoară, Frumoasă ai rămas şi doamnă. Te-albeşte prima nea uşoară, N-o tăinui pe sub năframă. Frumoasă-ai fost şi domnişoară Şi mai frumoasă eşti ca mamă. Te bucură şi nu fi tristă, Aşa sunt toate rânduite. Frumoasă este orice vârstă, Un dar ce Domnul ni-l trimite.Grigore Vieru
Ennio Morricone...inconfundabil...
RăspundețiȘtergerepoezia are frumusetea unui dor nostalgic si trist cum trist este singuraticul porumbel...
...Frumoasă este orice vârstă,
ȘtergereUn dar ce Domnul ni-l trimite...
De ce-as fi tristă?
Imi place Ennio Morricone,multumesc!
O noapte senina!
Buna dimineata!
ȘtergereSe pare ca eu locuiesc "pe cealalta margine a orei"!
Arghezi și Zaharia Stancu au scris cele mai frumoase poeme de iubire către asfințit.
RăspundețiȘtergereGrigore Vieru mi s-a părut mereu un bărbat fără vârstă biologică, un etern tânăr visător- când vine vorba despre verbul „a iubi„.
Zaharia Stancu ne-a fost prezentat (in liceu) ca fiind un mare poet al iubirii dar nu am simţit niciun fior, citindu-l atunci. Mi-a plăcut mai mult in "Ce mult te-am iubit", titlu oarecum inşelător, dragostea ieşind dintre umbre abia după...
RăspundețiȘtergere