duminică, 17 februarie 2013

gânduri



Pleacă trenul

Când stai în tren şi pleacă trenul vecin,
De ce ai impresia că ai plecat 
Tu?

Primăvara şi toamna
Te tot uiţi pe cer, pierdut în gânduri,
Stoluri de păsări vin,
Stoluri de păsări pleacă,
De ce ai impresia că mergi tu?

Toată viaţa m-am uitat pe fereastră,
Pironit într-un colţ
De autobuz, de tren, de vapor
Hurducat de căruţă
M-am uitat cum fug de mine copacii,
Oameni, oraşe, continente
De ce sunt copleşit de atâtea emoţii,
De ce am impresia
Că am cunoscut lumea?

Marin Sorescu


12 comentarii:

  1. Frumoasă poezia lui Marin Sorescu! Pe Carmen Rădulescu n-o mai ascultasem de ani de zile şi ce-mi mai plăcea pe vremuri.
    O duminică frumoasă! :-)

    RăspundețiȘtergere
  2. Bună Vasile!
    Frumoase gânduri,cât și melodia îmi place!
    O duminică faină să ai!

    RăspundețiȘtergere
  3. A fost vreun bombardament pe acolo?:) Vai de peroane:)
    Seara buna!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :) eu cred ca e un sit arheologic! "primul tren", circula inca de pe vremea lui Burebista! :)

      Ștergere
  4. versuri, melodie, videoclip... mi-a placut mult postarea ta!

    RăspundețiȘtergere
  5. Dă-mi voie să te corectez. Atât gara cât ţşi trenul din poză datează din timpul lui Burebista şi nu dinaintea lui, deoarece am fost martor ocular când un sobor de preoţi conduşi de Deceneu le-au făcut slujba de inaugurare, iar Burebista însuşi a tăiat panglica de inaugurare!!! Fiindcă te-am zărit prin mulţime, mă întreb cum de ai uitat evenimentul?

    RăspundețiȘtergere