O poezie, o carte la mine-n atelier, si cateve file dintr-un jurnal.
Ma bucur pentru ceea  ce am citit in Respectul valorii despre Adrian Paunescu si fenomenulFlacara.
Adolescenta si tineretea mea se suprapun cu intreaga existenta a Cenaclului Flacara.
Am copilarit, am crescut, am trait cu bucuria cenaclului, a muzicii folk si a poeziei lui Paunescu in suflet.
Cunosc acest fenomen ca participant inca de la primele reprezentatii din mica sala a Teatrului Mic, unde din 500 reuseau sa intre 300 de oameni care stateau pe 200 de locuri si pana la nefasta furtuna de la Ploiesti atat de asteptata de dusmanii si detractorii marelui poet si care a tras ultima cortina peste Cenaclu.
Dusmanii insa nu vor putea in vecii vecilor sa traga cortina peste poezia si numele lui Adrian Paunescu.
Subscriu la gandul si scrisul tau despre Adrian Paunescu o mie la suta.