sâmbătă, 23 iunie 2012

Inserare



Zburatorul (fragmente)

„Vezi, mamă, ce mă doare! și pieptul mi se bate,
Mulțimi de vinețele pe sân mi se ivesc;
Un foc s-aprinde-n mine, răcori mă iau la spate,
Îmi ard buzele, mamă, obrajii-mi se pălesc!

Ah! inima-mi zvâcnește!... și zboară de la mine!
Îmi cere... nu-ș' ce-mi cere! și nu știu ce i-aș da:
Și cald, și rece, uite, că-mi furnică prin vine,
In brațe n-am nimica și parcă am ceva;

Că uite, mă vezi, mamă? așa se-ncrucișează,
Și nici nu prinz de veste când singură mă strâng
Și tremur de nesațiu, și ochii-mi văpăiază,
Pornesc dintr-înșii lacrimi, și plâng, măicuță, plâng.

Ia pune mâna, mamă, — pe frunte, ce sudoare!
Obrajii... unul arde și altul mi-a răcit!
Un nod colea m-apucă, ici coasta rău mă doare;
În trup o piroteală de tot m-a stăpânit.

Oar' ce să fie asta? Întreabă pe bunica:
O ști vrun leac ea doară... o fi vrun zburător.
Ori aide l-alde baba Comana, ori Sorica,
Ori du-te la moș popa, ori mergi la vrăjitor.

Și unul să se roage, că poate mă dezleagă;
Mătușile cu bobii fac multe și desfac;
Și vrăjitorul ăla și apele încheagă;
Aleargă la ei, mamă, că doar mi-or da de leac.
.................................................................
Atunci inima-mi bate și sar ca din visare,
Și parc-aștept... pe cine? și pare c-a sosit.
Acest fel toată viața-mi e lungă așteptare,
Și nu sosește nimeni!... Ce chin nesuferit!

În arșița căldurii, când vântuleț adie,
Când plopul a sa frunză o tremură ușor
Și-n tot crângul o șoaptă s-ardică și-l învie,
Eu parcă-mi aud scrisul pe sus cu vântu-n zbor;
............................................................................
Oar' ce să fie asta? Întreabă pe bunica:
O ști vrun leac ea doară... o fi vrun zburător;
Ori aide l-alde baba Comana, ori Sorica,
Ori du-te la moș popa, ori mergi la vrăjitor.”
.................................................................
Era în murgul serii și soarele sfințise;
A puțurilor cumpeni țipând parcă chemau
A satului cireadă, ce greu, mereu sosise,
Și vitele muginde la jgheab întins pășeau.
..............................................................
Încep a luci stele rând una câte una
Și focuri în tot satul încep a se vedea;
Târzie astă-seară răsare-acum și luna,
Și, cobe, câteodată tot cade câte-o stea.
........................................................
Tăcere este totul și nemișcare plină:
Încântec sau descântec pe lume s-a lăsat;
Nici frunza nu se mișcă, nici vântul nu suspină,
Și apele dorm duse, și morile au stat.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
„Dar ce lumină iute ca fulger trecătoare
Din miazănoapte scapă cu urme de scântei?
Vro stea mai cade iară? vrun împărat mai moare?
Ori e--să nu mai fie! — vro pacoste de zmei?
...............................................................
Că-ncepe de visează, și visu-n lipitură
Începe-a se preface, și lipitura-n zmeu,
Și ce-i mai faci pe urmă? că nici descântătură,
Nici rugi nu te mai scapă, ferească Dumnezeu!”

18 comentarii:

  1. Waw ! A inceput ...hora !
    O noapte magica ! >:D<

    RăspundețiȘtergere
  2. Exceptând faptul că este un poem foarte frumos, ce-mi vine în minte în legătură cu mitul Zburătorului este că românul care a vorbit pentru prima oară despre existența lui în literatură populară românească a fost Dimitrie Cantemir, primul savant român, membru al al Academiei din Berlin, invitat , la 1714, să scrie o carte despre ceea ce ne definește cultural. Descriptio Moldaviae.
    Prima carte uriașă, în limba latină.
    Mai târziu a fost tradusă în germană.
    Mi se pare ceva extraordinar pentru noi! păcat că ne uităm înaintașii...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Poate ca nu ii uitam; Ecleziastul zice "e timp pentru semanat si timp pentru cules"; timpul lui Dimitrie Cantemir este in scoli si aici, in gandurile noastre, gandurile celor ce au trecut de etapa de foc a maturitatii, cand grijile nu lasa loc altor preocupari...
      Seara asa cum iti doresti sa ai...

      Ștergere
  3. Totul este absolut superb, Vasile Dumitru.
    Poezia lui Ion Heliade Rădulescu imi place foarte mult. Nicu Alifantis este unul din intrepretii mei preferati.
    Iar imaginea este uluitoarea!
    Sunt foarte incantata de toate acestea cu care ne-ai intampinat si iti multumesc atat de mult pentru ca ai impartasit cu noi atata frumusete.
    Iti doresc o noapte linistita si-un sfarsit de saptamana relaxant si daca se poate si racoros! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Buna dimineata!
      Probabil parfumul florilor de sanziene a creat o deschidere spre frumos...

      Ștergere
  4. Răspunsuri
    1. buna dimineata!
      http://www.youtube.com/watch?v=c57AWoYnrpU&feature=related

      Ștergere
  5. Asteptind, anume,sa se intimple ceva nu se va intimpla nimic.
    Nu la nivelul perceptiiilor noastre ocupate sa simta,sa vada.
    Trebuie sa traiesti ca sa poti percepe,nu sa astepti sa se intimple.
    Traiti noaptea de sinziiene,n-o priviti ca la teatru !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Buna dimineata! Am mai folosit acest argument: am fost pescar, inca mai cred ca sunt! Asta inseamna ca sunt convins de aceasta zicala: pestele destinat mie nu va fi scos din apa de nimeni altcineva!
      Sa auzim de bine!

      Ștergere
    2. Dar daca nu mergi sa-l pescuiesti, moare de batrinete.

      Ștergere
    3. :)
      gata, mi-am cumparat undita!

      Ștergere
  6. Hai, măi oameni buni, să fim serioşi!
    Există vreunul care ar vrea să scape de aşa ceva?
    :)

    RăspundețiȘtergere
  7. :)
    E de înţeles.
    Cine dintre noi a fost vreodată mai viu şi mai adevărat ca atunci când iubea şi era iubit de Sburător?
    E un fel de vedi Roma e puoi mori. Căci toate întâmplările de după întâlnirea cu zburătorul, ne sunt palide şi fără vlagă.

    RăspundețiȘtergere
  8. sa ai o duminica minunata, ca florile de Sânziene!

    RăspundețiȘtergere
  9. ehe...frumoasa inserare ai avut!
    Alifantis e chiar pe sufletul meu...:)
    zi faina...

    RăspundețiȘtergere