În muzica serii

  Ora 20, emisiunea "Pariu pe Prietenie" la  

RoMatthyRadio! 

  Poezie şi muzică împreună cu Claudia Minela, Monique, mister Alex şi alţii!
  Dacă doriţi sa faceti dedicatii muzicale sau să solicitaţi o melodie anume şi, de ce nu, să participaţi la comentarea poeziilor, intraţi pe id-ul de messenger romatthyradio@yahoo.com.

Poezii prezentate:
 

INOROGII

Refugiaţi în pietre, inorogii
Aşteaptă timpul, chipul sau o vrajă,
Privesc la stele printre orologii
Când viselor le sunt, de-a pururi, strajă

Din herghelii s-au rupt ca din blesteme,
S-au preschimbat, trăgându-se în logii
Şi-adastă să renască-n fald de steme.
Refugiaţi în pietre, inorogii.

De-atâtea ori privesc tăcut miraje
Şi-aş răsări, rupându-mă, din coajă
Dar navigând, dorinţa, în siaje
Aşteaptă timpul, chipul sau o vrajă,

Cu scrisul mă iubesc dorind doar pace,
Mai pescuiesc, nu mai tânjesc elogii
Când firul ţesăturii se desface
Privesc la stele, printre orologii.

Soldat bătrân, cu fire albe-n barbă,
Un punct pierdut în şerpuita najă,
Azi mai tresar păşind desculţ, în iarbă
Când viselor le sunt, de-apururi, strajă.

Când viselor le sunt, de-a pururi, strajă,
Privesc la stele , printre orologii,
Aşteaptă timpul, chipul, sau o vrajă,
Refugiaţi în pietre, inorogii.

SFERA

  

Azi sfera ta nu este nici elipsă,

Nu e nici prismă, cub sau piramidă,

E-un amalgam ce-n el ar vrea să-nchidă

Tot ce-a închis şi tot ce are lipsă.

Te-neci încet şi vrei ca o elipsă

Să-ţi lumineze viaţa, paşii, drumul.

Nu vezi că anii-ţi sunt mai toţi ca unul...

Azi sfera ta nu este nici elipsă.

Hai, lasă viaţa floarea să-şi deschidă!

De ce nu vrei să lupţi?Hai,luptă,speră!

Nu vrei să vezi că viaţa e o sferă,
Nu e nici prismă, cub sau piramidă.

 Ţi-e inima tăiată şi aridă,

E cui de-argint înfipt prea strâmb în vreme,

E-o gură amputată care geme,

E-un amalgam ce-n el ar vrea să-nchidă...

Tu nu mai vrei dar încă este chip să

Aduni în ea speranţe, dor, nu silă,

Să aibă, ca în visul de copilă,

Tot ce-a închis şi tot ce are lipsă.

Tot ce-ai inchis şi tot ce mai e lipsă,

E-un amalgam ce-n el vrea să te-nchidă,

Nu eşti nici prismă, cub sau piramidă,

Azi, dragă sferă, nu eşti nici elipsă.

  

POEM FINAL

Am să mă scriu într-un poem final,

Voi adia în glosse sau beție

Şi când arzând în visele de cal

M-oi spulbera în puf de păpădie

Eu voi zbura pe vânt dar şi pe ploaie,

Purtat de vise-n lumea fără mal

M-oi odihni, cînd poate, pe o foaie

Am să mă scriu într-un poem final.

Din când în cînd am să mai bântui doar,

Purtat de vânt, ca puf de păpădie,

Voi rătăci pe margini de hotar,

Voi adia în glosse sau beție.

Din inimă am să îmi fac un flutur

Să călăresc pe pe visele de val,

Apoi de amintiri am să mă scutur

Şi când arzând în visele de cal

Am să doresc întoarcerea-n văzduh,

Am să-ţi apar, în vise, numai ţie

Şi părăsind reîntruparea-n duh

M-oi spulbera în puf de păpădie.

M-oi spulbera în puf de păpădie

Şi când arzând în visele de cal

Voi adia în glosse sau beție

Am să mă scriu într-un poem final.

 Gongu Viorel

 UN SIMPLU ZAMBET

A fost deajuns un simplu zâmbet
Sa înfloreşti în mine un câmp de papadii...
O ploaie dulce, calda ca un bocet...
...câte batai mi-a saltat inima,
Nici n-ai sa ştii...

A fost deajuns un simplu zâmbet
 Şi apa marii parcă m-a cuprins...
Ca-ntr-un vârtej... ca-ntr-o vâltoare...
Ca-ntr-un sărut furat pe-ascuns...
Ca într-o îmbrăţişare...

A fost deajuns un simplu zâmbet
Şi-ai renăscut în mine verzi faclii...
Ai aruncat în mine cu rubine...
Ce au stârnit doar valuri de lumină,
Sentimente vii...

A fost deajuns un simplu zâmbet
Să-mi doresc să îţi sărut umărul gol...
Să simt al sufletului tău suspin
Şi să-mi trimit sărutul ca un sol
Pe-ale tale buze, ca un asasin...

A fost deajuns un simplu zâmbet!
E primăvară iar... e cer senin...

 

http://mralex-alex.blogspot.com/2012/05/un-simplu-zambet.html